Astfel consideră expertul economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, Iurie Gotişan. Într-un studiu el a menţionat că „Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) are un buget de circa 200 mil. lei pentru anul 2017, ceea ce constituie doar 0,3% din PIB, în timp ce Estonia şi Lituania alocă pentru acest domeniu circa 5% din PIB, iar Romania — peste 2,5%”.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Acum doi ani, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului TWINNING ”Sprijin pentru dezvoltarea unui mediu de control și audit intern eficient în sectorul public din Republica Moldova”, unul din vorbitori menționa că auditul intern este ca mirosul de gaz, rareori agreabil, dar poate, de regulă, să evite explozii, făcând referire la rolul auditului în asigurarea bunei activității a oricărei instituții. Ieri, 11 septembrie curent, a avut loc conferința de încheiere a programului, fiind trecute în revistă principalele rezultate. În acest context, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că prin acest proiect s-a adus o contribuţie semnificativă la dezvoltarea sistemului de control financiar public intern.

Afirmația a fost făcută de ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, la dezbaterile publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, organizate ieri de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

Tarifele pentru serviciile livrate nu corespund cheltuielilor real suportate, situație cauzată și de lipsa unei evidențe contabile conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat. Este una din concluziile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului performanței. Eficiența gestiunii economico-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populației, publicat în Monitorul Oficial din 1 decembrie 2017.

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Decizia Guvernului privind transmiterea întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Mărculești din administrarea Ministerului Apărării în cea a Ministerului Economiei a intrat în vigoare, fiind publicată în ediţia MO din 21 iulie. ÎS Aeroportul Internațional Mărculești a fost fondată în 2004 și are o suprafață de peste 265 hectare. Totodată, dispune de o infrastructură complexă. Acest fapt a determinat crearea, în baza acestei întreprinderi de stat, a unei zone economice libere.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018, în ziua următoare a dezbaterilor publice, a fost discutat în ședința plenară a Parlamentului și votat în prima lectură.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

În RM a fost lansată activitatea celui de al VI Grup de lucru al Consiliului economic pe lângă Prim-ministru. De acestă data efortul este depus pentru dezvoltarea pieţei muncii prin crearea, de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, a Observatorului acestei pieţi.

Întreprinderea de stat ”Registru Naval” și Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești” vor fi comasate și vor creaAgenția Navală a Republicii Moldova , potrivit Legii privind modificarea și completarea Codului navigației maritime comerciale al RM, publicată în MO din 25 august. Tot în această ediție se regăsește Decretul prezidențial privind promulgarea documentului. Astfel, administrarea în domeniul transportului naval va fi efectuată de organul central de specialitate (Ministerul Economiei și Infrastructurii) prin intermediul Agenției Navale a Republicii Moldova, în limitele competențelor,care, în procesul de activitate, interacționează cu alte autorități ale administrației publice.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituționalitate a art. 34 alin. (2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul excepției în dosarul nr. 2i-296/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în procedura de examinare a cererii introductive depuse de către agentul economic X privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Conform prevederilor art. 34 din Legea insolvabilității, instanţa de insolvabilitate hotărăşte, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate devine executorie în momentul pronunţării, iar dispozitivul hotărârii se înmînează administratorului desemnat imediat.

Crearea unui spațiu fiscal care să răspundă noilor priorități sau presiunilor bugetare emergente și redirecționarea cheltuielilor cu prioritate redusă în urma unei analize aprofundate a acestora sunt măsurile prevăzute în dispoziția Guvernului privind raționalizarea cheltuielilor publice, aprobată ieri de Executiv. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, raționalizarea cheltuielilor reprezintă un set de acțiuni organizaționale și analitice menite să sprijine instituirea unui sistem eficient al cheltuielilor publice și să identifice potențialele sectoare sau domenii unde se produc cheltuieli ce poartă un caracter neprioritar sau ineficient.

Cele mai multe locuri de muncă vacante la sfârșitul anului 2018 erau înregistrate în industria prelucrătoare — 4190, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu referire la cererea și oferta pieței muncii. La fel, un număr mare de locuri de muncă libere au fost înregistrate și în construcții – 1223, iar în activități de servicii administrative – 1114. Totodată, în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, precum și în sectorul transporturi și depozitare, au fost la evidență câte 879 locuri libere. Cele mai puține joburi vacante au fost înregistrate în activitățile financiare și de asigurări – 32.

Deși autoritățile publice și-au realizat competențele aferente controlului asupra declarării muncii salariaților de către angajatori în domeniul investițiilor și reparațiilor capitale, există unele rezerve de îmbunătățire, iar cadrul de reglementare necesită ajustări. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului conformității „Declarările salariale și plăților la Bugetul Public Național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor”.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.