Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Statele de personal este un act juridic obligatoriu care în conformitate cu legislația în vigoare se întocmește în fiecare unitate și se aprobă prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul statelor de personal ale unităţii. Angajatorul este obligat să respecte legile și alte acte normative, precum și clauzele contractelor individuale de muncă, contractului colectiv de muncă și ale convenţiilor colective.

Astăzi, 31 octombrie 2019, zece contribuabili mari au asistat la o nouă ședință publică la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul căreia a fost prezentat proiectul SIA „Registrul electronic al angajaților”. Conceptul este discutat cu mediul de afaceri în cadrul întrunirilor organizate de către SFS pentru a compila și analiza propunerile înaintate de către practicieni și pentru a crea un sistem util pentru viitorii utilizatori. În cadrul întrunirilor care au avut loc anterior cu contribuabilii din domeniile HoReCa, construcțiilor, transporturilor, cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor, a asociațiilor contabililor și companiilor de audit au fost aduse la cunoștință date și elemente ale Conceptului „Registrul electronic al angajaților”, cum ar fi:

În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

La eliberarea tichetelor de masă se vor calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale de stat în mărime de 18% de la angajator și 6% de la salariat. Ieri, 16 august, deputații Parlamentului au votat proiectul de lege ce prevede modificări la Legea tichetelor de masă, care prevăd revizuirea tratamentului fiscal al tichetelor de masă.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În ianuarie-iulie 2019, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, inspectorii din cadrul Inspectoratului de stat al Muncii (ISM) au efectuat 1031 controale la unități cu un număr de 52821 salariați, inclusiv 6007 din mediul rural. Din numărul total de controale, 766 constituie controale planificate şi 265 inopinate. În conformitate cu datele ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 5864 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Activitățile de inspecție întreprinse au scos în evidentă faptul, că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea și respectarea termenilor de plată a salariului. Pe parcursul perioadei de gestiune au parvenit 671 informații-răspuns de la unități, privind îndeplinirea prescripțiilor consemnate în procesele-verbale de control.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Prim-ministrul Pavel Filip si-a exprimat, în ședința de Guvern de miercuri, convingerea că anul acesta debutează în condiții net mai bune decît cele din 2016 și a solicitat autorităților să se concentreze pe acțiunile prioritare pentru anul 2017.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii (CM). Proiectul a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru tripartit creat sub egida ministerului în componența căruia au fost incluși și reprezentanți ai Confederației Naționale a Patronatului, Confederației Naționale a Sindicatelor și Inspectoratului de Stat al Muncii. Inițiativele incluse în proiect, în mare parte, constituie obiectul unui compromis dintrepartenerii sociali atins în cadrul a 13 ședințe a grupului de lucru menționat.

Instituția publică Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe(CTIF) a făcut, în cadrul unei ședințe de bilanț, totalurile activității sale pentru anul 2018, trimestrul I al anului 2019, și a stabilit prioritățile de bază pentru anul curent. La ședință au participat conducători și reprezentanți au tuturor subdiviziunilor instituției, Gabriela Cuneva, Secretar General de Stat al Ministerului Finanțelor, președinte al Consiliului CTIF și Ion Pîrgaru, președinte al Federației Sindicatelor din Comunicații.

Organizațiile necomerciale, activitatea profesională în sectorul justiției, întreprinderile cu statut de persoană juridică și întreprinzătorii individuali, dar și persoanele fizice cetăţeni ai RM vor fi supuse înregistrării de stat de entitățile abilitate cu acest drept, anterior fiind indicată Agenția Servicii Publice. Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO de vineri, 19 aprilie, Ordinul nr.142 din 29 martie curent cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352 din 28 septembrie 2017. Totodată, Ordinul prevede că, pentru persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul RM şi nu au obligaţii fiscale, codul fiscal va reprezenta seria, numărul și codul indicat în

În primele cinci luni ale anului curent, inspectorii de muncă au efectuat 675 controale la unități cu un număr de 36094 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 263 controale și 412 – în sectorul privat. Din numărul total de controale, 489 constituie controale planificate şi 186 – inopinate, potrivit informației publicate de Inspectoratul de Stat al Muncii. Astfel, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese–verbale de control, în care au fost consemnate 3918 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

Ministerul Finanțelor a convocat o nouă ședință a grupului de lucru responsabil de optimizarea raportării statistice, la care au participat reprezentații Biroului Național de Statistică, Cancelariei de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratului de Stat al Muncii, Confederației Naționale a Sindicatelor, Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri. În cadrul ședinței, membrii grupului de lucru au discutat despre relevanța și termenii de prezentare a 11 formulare care se referă la forța de muncă și comerțul interior de bunuri.

1. (29.1.6.54) Urmează oare organizațiile sindicale să prezinte darea de seamă forma IPC18 cu indicele zero (0) în cazul în care acestea nu au angajați? 2. (29.1.6.53) Va fi oare obligată societatea cu răspundere limitată, administratorul căreia este și unicul fondator, să prezinte darea de seamă forma IPC18 în cazul în care aceasta nu are angajați?

Codul muncii va fi completat cu prevederi ce au ca scop excluderea dreptului de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților. Executivul a aprobat o hotărâre în acest sens. Asta după ce Curtea constituțională a constatat că dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților încalcă prevederile art. 9, 46 şi 126 din Constituție, care consfințesc libera inițiativă economică, libera activitate de întreprinzător şi dreptul de proprietate al angajatorului.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.