A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte, spunea marele Nichita Stănescu. Cu adevărat, limba pe care o vorbim este o comoară, pentru că doar în limba maternă ne putem exprima cel mai bine emoțiile, trăirile și sentimentele. În limba maternă ne putem ruga, redăm dragostea față de copii, părinți, țară… Stimați concetățeni, cu ocazia sărbătorii Limba noastră Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” vine cu un mesaj de felicitare şi cu îndemnul de a cinsti limba pe care o vorbim. Această zi ne oferă tuturor un suflu de a păstra cultura, tradiţiile, istoria şi credinţa. Să păstrăm acest grai dulce ca strugurii de pe podgoriile moldovenești, curat ca o fată ce poartă ie, gingaș ca zâmbetul unui prunc. Să-l transmitem cu grijă, ca frumosul covor țesut de străbunica, generațiilor viitoare. Cu considerație, echipa P.P.„Monitorul Fiscal FISC.md”

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna februarie 2018 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni, din martie 2017 pînă în februarie 2018) a constituit 5,4%, inclusiv la: produse alimentare – 8,1%, mărfuri nealimentare – 2,8% şi servicii prestate populaţiei – 4,7%.

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

În luna decembrie 2017 o persoană fizică cetăţean a comercializat fructe (nuci, mere, struguri) entităţii „M” SRL. Plata pentru fructe entitatea a efectuat- o în mai multe tranşe în lunile decembrie 2017 şi ianuarie 2018. Urmează a se stabili în ce an se constată venitul persoanei fizice şi dacă urmează să-l declare la Serviciul Fiscal de Stat?

Consiliile sectorale în mun. Chișinău vor fi instituite după alegerile locale din anul 2023 și nu din data celor din 2019, după cum este prevăzut în art. 90 din Legea nr.436. În Monitorul Oficial din 28 iunie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Modificările vor fi operate în scopul evitării unor situații confuze ce țin de constituirea și funcționarea unor noi autorități ale administrației publice locale ale mun. Chișinău.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile în anul 2017 a constituit 108,6% faţă de anul 2016, majorarea fiind determinată de creșterea producţiei vegetale cu 13,1%, ponderea căreia a constituit 74% din totalul producției agricole în anul 2017.

Sunt scutite de accize distilatele obținute pe bază de vin, produse în Republica Moldova, utilizate în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri? În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (61) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din CF nr. 1054-XIV din 16 iunie 2000, sunt scutite de accize distilatele obținute pe bază de vin (distilatul pentru divin, distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), produse în Republica Moldova, la scoaterea din încăperea de acciz pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri, conform modului stabilit de Guvern.

Eliminarea haosului confortabil pentru autorități/instituții publice în atribuirea unor activități/operațiuni administrative la categoria serviciilor publice este scopul proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și al evenimentelor de viață asociate acestora, propus pentru consultări publice de Cancelaria de Stat. Documentul a fost elaborat în urma inventarierii și revizuirii pe orizontală a serviciilor publice prestate de autoritățile și instituțiile publice din subordinea Executivului, activitate realizată de o companie de consultanță internațională

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Potrivit informațiilor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, anul agricol 2017 a fost mai rodnic decât 2016, la majoritatea produselor agricole productivitatea fiind mai înaltă.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a prezentat evoluțiile înregistrate în sectorul agricol, extinderea activității investitorilor străini în unele ramuri relativ noi ale industriei, cum este industria automotive, de creștere a cererii interne și externe pentru produse industriale naționale, datorată inclusiv deschiderii piețelor externe, valorificării acordurilor de cooperare economică internațională au contribuit la creșterea producției industriale.

Ministrul Economiei, Octavian Calmîc a avut o întrevedere cu Petros Sourmelis, șef de unitate din cadrul Directoratului general pentru Comerț al Comisiei Europene. Oficialii au discutat aspectele implementării de către Republica Moldova a Acordului Zonei de Liber Schimb și Comerț Aprofundat (DCFTA).

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport rutier din mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2018 a constituit 2022,5 mil. tone/km, cu 0,9% mai puţin decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică.

Voucherul, ca document de strictă evidență, este depășit în timp, deoarece în acesta se repetă informația din contractul de servicii turistice, iar, în condițiile comerțului electronic, voucherul poate fi considerat un impediment care încetinește procesul de încheiere a contractelor. În acest context, se propune excluderea obligativității voucherului turistic. Propunerea se conține într-un proiect de lege pentru pentru modificarea unor acte normative, propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Documentul mai prevede contracararea fenomenului de afișare a categoriei unității de cazare fără deținerea certificatului de clasificare a structurii de primire turistică pentru combaterea concurenței neloiale.

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2017, întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 1,4% mai multe bunuri, comparativ cu perioada similară a anului trecut.