O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).

Întreprinderea X pe parcursul lunii iunie 2021 a comis contravenția stabilită la art. 293 alin. (2) Cod contravențional (CC), acceptând recepționarea plăților în numerar peste limita permisă de 100 mii lei de la persoane fizice în cazul a două tranzacții. Ce sancțiune riscă entitatea pentru încălcarea comisă?   Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, începând cu 1 mai 2021, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.  

Pe lângă Ministerul Finanțelor va fi instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea contabilității și raportării financiare. Proiectul Ordinului ministrului finanțelor „Cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a Consiliului de contabilitate și raportare financiară pe lângă Ministerul Finanțelor” este propus spre consultare publică.

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre aprobarea Programului de dezvoltare strategică al instituției pentru anii 2021-2023. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 176/2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale, a fost supus consultărilor publice, conform HG nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional precum și consultat cu experții de asistență externă din cadrul Trezoreriei SUA și a Agenției Fiscale Suedeze, obiecțiile și comentariile furnizate fiind luate în considerare la elaborarea proiectului final al programului.

Persoanele fizice care desfășoară activitate necalificată cu caracter ocazional (zilierii) sunt obligați să încheie cu Casa Națională de Asigurări Sociale un contract individual de asigurări sociale de stat chiar și cu o durată de o zi în cadrul unei luni, amintește CNAS. Excepție constituie pensionarii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.    Contractul individual de asigurări sociale se încheie de către zilieri la subdiviziunea teritorială a CNAS, unde agentul economic este înregistrat ca plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

Conform art.6918 alin.(1) din Codul fiscal cota impozitului pe venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic constituie 5% din obiectul impunerii.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Uniunea Europeană și părțile contractante din zona pan-euro-mediteraneeană (PEM) negociază deja de câțiva ani cu privire la modificarea regulilor de origine a mărfurilor în vigoare în zona PEM, prevăzute de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 111/2015.

(29.1.3.1.38) Se permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic pentru procurarea testelor COVID-19 cu scopul testării salariaților săi, precum și cheltuielile pentru procurarea echipamentului de protecție contra COVID-19 (măști, viziere, dezinfectanți) pentru salariați ?

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

Agentul economic prestează servicii de construcție și reabilitare a unui drum național. Pentru construcția și reabilitarea drumului se extrag materiale sub formă de amestec de nisip și argilă din groapa de împrumut. Materialele extrase sunt utilizate exclusiv în scopul implementării condițiilor contractuale. Potrivit contractului de executare a lucrărilor de construcție și reabilitare a drumului național, agentul economic este scutit de plata impozitelor și taxelor. Ținând cont de prevederile contractuale, are agentul economic respectiv obligația de a calcula și achita taxa pentru extragerea mineralelor utile? 

Din 1 ianuarie 2020, controalele de stat asupra activității întreprinzătorilor vor fi planificate și efectuate exclusiv în Registrul de Stat al Controalelor, subiectul fiind dezbătut în cadrul ședinței Consiliului național pentru soluționarea disputelor, desfășurată trimestrial la Guvern. Potrivit unui raport prezentat la ședință, aproape 70% din numărul controalelor de stat efectuate în anul 2018 au fost inopinate, planificate fiind doar 30%. Astfel, din numărul total de 65395 de controale efectuate, aproape 45 de mii au fost neplanificate, iar puțin peste 20 de mii – organizate. Secretarul General al Guvernului, Andrei Spînu, a solicitat ca, pe viitor, majoritatea controalelor de stat asupra activității agenților economici să fie planificate și nu invers.

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

În Monitorul Oficial din 1 iunie 2018 a fost publicată Dispoziția cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Astfel, potrivit Dispoziției, în cadrul Consiliului Economic vor activa 97 de membri, reprezentanți ai mediului de afaceri și asociațiilor de business, ai comunităților științifice și ai organizațiilor internaționale active în domeniul reformelor mediului de business. Amintim că anterior în componenţa Consiliului erau incluse 71 de persoane.

Trăim într-o eră a economiei și afacerilor digitale. În economie startup-urile sunt la ordinea zilei. Asistăm la uberizarea muncii, pentru că generațiile tinere vor să dispună de mai mult timp și să lucreze per proiect. Companiile vor închiria angajați pentru proiecte, vor lucra cu experți part time și vor apela la metode mai flexibile de contractare a potențialilor angajați. Corporațiile se întrec la nivelul de capitalizare a banilor. Iar piața locală are nevoie de joburi noi, de specialiști care să traducă economia pe înțelesul tuturor.