Factura fiscală electronică constituie o modalitate alternativă la versiunea de hârtie a facturilor fiscale, având aceeași valoare juridică și fiind la fel de sigură ca și cea pe hârtie. Avantajul principal al facturii fiscale electronice constă în faptul că aceasta este gratuită. Orice agent economic, din moment ce a obținut acces la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15.02.2019, dispune de posibilitatea accesării sistemului „e-Factura” și poate folosi în exclusivitate factura fiscală electronică.

Agenții economici care activează în regim duty-free, ale căror obiecte sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea să nu mai beneficieze de facilitățile fiscale și vamale. În Parlament este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Codul vamal și Codul fiscal, prin care se introduce mențiunea expresă că mărfurile comercializate de către magazinele, barurile și restaurantele duty-free vor fi scutite de achitarea TVA-ului și accizei doar în cazul celor amplasate la ieșirea din țară.

La începutul lunii august,exporturile din Transnistria au constituit $364,3 mil., fiind cu $42,2 mil. (10,3%) mai mici decât în perioada corespunzătoare a anul trecut. În același timp, importurile în regiune s-au majorat cu 0,5%, depășind $708 mil. Astfel, soldul negativ al balanței comerciale externe a Transnistriei s-a majorat cu $46 mil. şi a ajuns până la $343,6 mil. Datele Comitetului vamal al regiunii arată că cele mai mari exporturi au fost asigurate de metale şi produsele din metal – $120,9 mil., deşi volumul acestora a scăzut cu 36,1%, iar ponderea lor s-a redus de la 47% la 33% din totalul exporturilor industriale.

Mediul de afaceri va putea introduce utilajul necesar procesului de producere a mărfurilor destinate exportului în regim vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de la plata drepturilor de import, în condițiile exonerării de prezentare a garanției financiare. În prezent, potrivit art. 235 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, regimul vamal de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import se permite doar pentru sculele și instrumentele speciale. Ieri, 3 aprilie 2019, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

În Monitorul Oficial din 26 iulie curent a fost publicată Dispoziția Guvernului nr. 92-d din 22 iulie 2019 cu privire la instituirea Comisiei interguvernamentale pentru analiza monopolului privind exportul nucilor. Conform anexei la Dispoziție, în componența Comisiei vor fi incluși reprezentanții ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Ministerului Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Consiliului Concurenței, Asociației producătorilor de nuci și Asociației exportatorilor de nuci.

Instituția publică realizează livrări scutite de TVA către alte autorități și instituții publice. Conform procedurilor, contractele cu beneficiari sunt înregistrate în cadrul achizițiilor publice. Ținând cont de normele de instituite în art. 117 din Codul fiscal, începând cu 1 iulie avem obligația ca aferent livrărilor efectuate să emitem factura fiscală electronică (e-Factura)?

Constituie sau nu import de servicii utilizarea vagoanelor marfare a întreprinderilor din străinătate pe teritoriul Republicii Moldova? În temeiul deciziei SFS, la un contribuabil din Republica Moldova a fost efectuat controlul fiscal la faţa locului prin metoda de verificare tematică privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi achitării la buget a TVA, confirmarea sumelor TVA spre restituire din buget conform declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale supuse controlului (anul 2016), aprecierea spre restituire din buget a sumei TVA aferente livrărilor de servicii la export impozitate cu TVA la cota „zero”, în conformitate cu prevederile Codului fiscal (CF) în vigoare pentru perioada respectivă.

Conform art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, aferent veniturilor, obținute de persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în legătură cu livrarea producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a finalizat vineri, 20 septembrie, ciclul de instruiri pentru auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cu genericul ”Utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP)”. Acest ciclu a inclus cinci cursuri de instruire, cu o durată de cinci zile fiecare, la care au participat circa 100 de auditori din subdiviziunile de audit ale Curții de Conturi. Prezentă la încheierea cursurilor, Tatiana Vozian, șef al Direcției generale metodologie, planificare și raportare din cadrul CCRM, a menționat că aceste instruiri au fost un prim pas în consolidarea cooperării cu CTIF, astfel fiind pusă o temelie bună pentru colaborarea celor două instituții. Vozian a remarcat calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor CTIF, exprimându-și convingerea că practicile însușite în cadrul cursurilor le vor ajuta auditorilor în activitatea profesională.

Proiectul a fost elaborat în urma recomandărilor experţilor Comisiei Europene şi se referă la corespunderea Programului Agent economic autorizat (AEO) din Republica Moldova cu cel al Uniunii Europene, în perspectiva recunoaşterii reciproce a agenţilor economici autorizaţi între ţara noastră şi UE.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunități pentru preluarea experienței specialiștilor IT din cadrul Serviciului Venituri de Stat al Letoniei în materie de implementare a sistemului de monitorizare electronică a vânzărilor și a practicii de automatizare a instruirilor privind utilizarea sistemelor informatice din instituțiile publice din Letonia. Asupra acestor aspecte s-a convenit la finalul vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Riga, de o delegație a CTIF, condusă de directorul adjunct al instituției, Vadim Muntean. Delegația a întrunit responsabili ai subdiviziunilor IT din cadrul CTIF și doi membri ai Consiliului de Administrație al instituției: Igor Țurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), și Dorel Noroc, șef al direcției politici fiscale și vamale a Ministerului Finanțelor.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

Procedura declarării şi vămuirii mărfurilor introduse/scoase de pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, înregistraţi la Agenția Servicii Publice, se va efectua în funcţie de regimul vamal solicitat, fără perceperea drepturilor de import şi a plăţii pentru poluarea mediului, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale. Această prevedere va avea efecte asupra raporturilor juridice care au apărut începând cu 27 septembrie 2001. În Monitorul Oficial de vineri, 19 aprilie curent, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 126 din 11.04.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 1001/2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

În săptămâna 21 – 27 mai 2018 veniturile la bugetul de stat administrate Serviciul Vamal au constituit 423,1 mil. lei (cu şapte zile mai devreme – 437,1 mil. lei), fiind perfectate per total10 229 declarații vamale. Comparativ cu o săptămână mai devreme, numărul acestora este în scădere cu circa 200 declaraţii. La capitolul combaterea fraudelor vamale pe parcursul săptămânii trecute au fost depistate 94 tentative de încălcare a legislației în vigoare, care sunt cercetate

Începând cu 1 aprilie 2019, decizia de regularizare poate fi atacată inițial la aparatul central al Serviciului Vamal (mun. Chișinău, str. N. Starostenco, 30) în termen de 10 zile calendaristice de la data aducerii la cunoștință a deciziei de regularizare. Aceasta reprezintă un document de o formă stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale și serveşte drept dovadă a apariţiei şi/sau anulării obligaţiei vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite ori percepute în plus şi a măsurilor de politică economică. Actul devine executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoştinţă plătitorului vamal și produce aceleaşi efecte juridice ca şi declaraţia vamală.

Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.

Mâine, 25 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 310-313 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, precum şi pentru a garanta executarea, la Codul contravenţional prin Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (în continuare – CC) au fost operate completări care stabilesc măsurile procesuale de constrângere aplicate în cadrul procesului contravenţional: Amenda judiciară;Punerea sub sechestru.

Studiu de caz. Cetăţeanul Popescu a procurat un apartament, care la momentul cumpărării era dat în chirie pe un termen de 3 ani, acest fapt fiind notificat în Registrul bunurilor imobile. După procurarea apartamentului de către cetăţeanul Popescu, în apartament a continuat să locuiască acelaşi chiriaş. Trebuie sau nu noul proprietar al imobilului să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre darea în chirie a apartamentului? Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil (CC)).