Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).      Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic,

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

Conform prevederilor art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora, va fi actualizată. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 4 februarie curent a fost inclus proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea HG nr. 246/2010, prin care a fost aprobată listă menționată supra.  

Serviciul Fiscal de Stat acordă o atenție deosebită consultanței fiscale oferită contribuabililor în vederea conformării voluntare a acestora la respectarea legislației.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

Începând cu data de 5 aprilie curent, starea de urgență pe întreg teritoriul țării se va extinde cu încă 60 de zile și va dura până la 3 iunie 2023. Proiectul de hotărâre privind extinderea termenului respectiv a fost aprobat astăzi, 29 martie în cadrul ședinței de Guvern. Având în vedere principalele riscuri și amenințări, precum provocările de natură energetică, umanitară, socială și de securitate

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a organizat astăzi o ședință cu șefii Direcțiilor deservire fiscală, Direcției generale recuperare creanțe și Direcției deservire contribuabili mari, la care a participat și ministra Finanțelor, Veronica Sirețeanu.

Conform prevederilor art.544 alin.(1) din Codului Civil al Republicii Moldova (CC), proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi) sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie). Proprietatea comună pe cote-părți se caracterizează, în primul rând, prin faptul că nici unul din coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

Spectrul cheltuielilor deductibile în cadrul activității de întreprinzător ar putea fi extinse. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de modificare a Codului fiscal și a altor acte normative, ce au ca scop stabilirea unui cadrul legal mai clar și eficient pentru mediul de business.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Dna Veronica Sirețeanu, ministră a finanțelor a oferit un interviu pentru revista „Monitorul fiscal FISC.MD” cu privire la politica bugetar fiscală pentru anul 2024

Printre cele șapte componente ale Strategiei se regăsesc propunerile ce țin de politici fiscale și vamale și administrarea veniturilor; achiziții publice; executarea bugetului, contabilitatea și raportarea; controlul financiar public etc., toate cu obiective specifice, domenii de intervenție, rezultate scontate pe termen mediu și termen lung, dar și provocările și riscurile interne și externe de implementare.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pe marginea proiectului modificărilor la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21), aprobată prin OMF nr.94/2020.

 Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) și (3) al Codului fiscal.     Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.

Un agent economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului, care este înregistrat provizoriu în Registrul de Stat al Întreprinderilor, intenționează să încheie un contract de prestări servicii cu o entitate din Italia. În scopul beneficierii de prevederile Convenţiei privind evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova și Republica Italiană, agentul economic urmează să prezinte organelor fiscale italiene un Certificat de rezidență. În acest sens, urmează oare a fi eliberat Certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) de către SFS al RM agentului economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului?

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.