În conformitate cu art. 42 din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, prevederile capitolului menționat se extind asupra

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Всемирный банк представил новый Обзор экономики Европы и Центральной Азии. Он составлен с учетом вспышки COVID-19 в регионе, которая прервала начавшийся в новом году процесс восстановления экономического роста. Эксперты ВБ отмечают, что масштаб возможных последствий пандемии для Европы и Центральной Азии пока неясен, но, по всей вероятности, она спровоцирует резкое ухудшение прогнозов на ближайшую перспективу. «Пандемия остановит повседневную деловую активность, будет способствовать дальнейшему снижению цен на сырьевые товары,

Potrivit art.22, alin.(1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), relaţiile de muncă din cadrul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Codul muncii şi de contractele individuale de muncă. În cazul în care membrii familiei nu sunt înregistrați ca fiind membri ai gospodăriei țărănești (de fermier), dar participă la lucrările de câmp, fondatorul/conducătorul gospodăriei țărănești (de fermier) are dreptul de a îi angaja în câmpul muncii prin contract individual de muncă, sau în calitate de zilieri.

Partea I

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

При консолидации финансовой отчетности материнское предприятие, в первую очередь, должно определить состав группы, в которую могут входить как все ее дочерние предприятия, так и ассоциированные субъекты. Это необходимо для того, чтобы определить способ оценки ее инвестиций в процессе консолидации финансовой отчетности. Как правило, инвестиции материнского предприятия в дочернее предприятие должны быть оценены по методу приобретения. Что касается инвестиций в ассоциированного субъекта, то они не дают материнскому предприятию право контроля, а только возможность влиять на его финансовую и хозяйственную политику.

Внутренний валовый продукт (ВВП) Молдовы возрос за первые семь месяцев 2019 г. на 5,2% (с учетом сезонных корректировок) и достиг 90,89 млрд леев, сообщает Национальное бюро статистики. Только за II квартал текущего года ВВП составил 49,7 млрд леев в текущих рыночных ценах, увеличившись в реальном выражении на 5,8%. Данные представлены в сравнении со II кварталом прошлого года, а относительно I квартала 2019 г. рост составил 2%. Положительное влияние на рост ВВП оказали следующие отрасли: • строительство (рост на 3,2%; валовая добавленная стоимость (ВДС) которой возросла на 32%, а вклад в формирование ВВП составил 12,7%)

Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, centrele de plasament și prestatorii de servicii, care nu dispun de servicii sociale precum „Plasament familial pentru adulți”; ”Locuință protejată” și „Casă comunitară”, dar au solicitanţi, vor fi obligate să contacteze serviciile respective de la un prestator public sau privat acreditat. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului ce are ca scop asigurarea drepturilor persoanelor la un trai independent și integrarea lor în societate.

În Monitorul Oficial din 17 ianuarie 2020, Consiliul de supraveghere publică a auditului a publicat Decizia nr. 33 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Raportului privind respectarea procedurilor de control al calității auditului. Potrivit art. 24 din Legea nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare, în vederea asigurării calității auditului, entitatea de audit elaborează și aprobă politicile şi procedurile de control al calităţii auditului. Totodată, aceasta este obligată să prezinte Consiliului de supraveghere publică a auditului, în termen de 4 luni de la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune, un raport privind respectarea procedurilor de control al calității auditului, care conțin următoarele trei compartimente:

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(5) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru: - agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau

Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

La elaborarea politicilor și a cadrului normativ ar putea fi obligatorie consultarea autorităților administrației publice locale. Expertiza din partea acestora va fi asigurată în procesul de elaborare a politicilor și a legislației la un stadiu incipient, prin participarea la grupuri de lucru sau alte forme de cooperare. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, se propune ca la ședințele Guvernului să poată asista și reprezentanți ai administrației publice locale (APL) sau ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Totodată, Guvernul ar putea prezenta Parlamentului, cu titlu de inițiativă legislativă, proiecte de acte normative în domeniile ce țin de competența asociațiilor reprezentative ale APL/CALM.

Încasările bănești în numerar sub formă de împrumut (credite) primite de la fondatori și persoane fizice, precum și rambursarea mijloacelor financiare nu se înregistrează în echipamentul de casă și de control (ECC). Încasarea în numerar a dobânzilor/comisioanelor stabilite în baza contractului de împrumut (credit) în ECC se înregistrează. Aceste precizări sunt incluse în proiectul hotărârii Executivului propus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice și vizează modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control (HG nr. 141/2019).

În trimestrul III al anului curent spre restituirea impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) a fost acceptată suma de 42,6 mil. lei, conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceiași perioadă a anului 2018, suma este în ușoară creștere, anterior constituind 42,51 mil. lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 această sumă era de 33,31 mil. lei. Datele mai indică că, în trimestrul II din acest an, au fost acceptate spre restituire 5,6 mil. lei, iar în trimestrul I – 2,7 mil. lei.

La finele trimestrului III al anului curent, restanța contribuabililor la plățile de bază la bugetul public național aferentă plăților administrate de Serviciul Fiscal de Stat a constituit 879 071,83 mii lei. Suma este în descreștere comparativ cu trimestrul II, când aceasta a constituit 921 988,30 mii lei, precum și față de trimestrul I din acest an, când restanța înregistrată era de 1 058 482,07 mii lei. Restanța este mai mică și comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când a constituit 1 074 737,20 mii lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 acest indicator era de 1 250 481,72 mii lei, iar în anul 2016 – de 1 847 913,29 mii lei.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.