În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Obligațiile fiscale calculate la bugetul public național (BPN) de către întreprinderile incluse în lista contribuabililor cu riscuri de neconformare fiscală în trimestrul I al anului curent au crescut cu 10,14% comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu circa 45 mii lei și constituie 489, 3 mil lei. Datele sunt incluse în Raportul privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară pentru primele trei luni ale anului 2019. Reamintim că, pentru anii 2018-2019, au fost stabilite ca segmente ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare construcția, agricultura, restaurante și alte activități de servicii de alimentație, transportul, precum și persoanele fizice posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor.

Cuantumul ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2019 va constitui 1046,25 lei, în creștere comparativ cu cel acordat în anul 2018, când acesta a fost de 922,5 lei. Guvernul a aprobat în ședința din 18 iulie un proiect de hotărâre ce stabilește volumul ajutorului bănesc pentru această categorie de persoane în anul curent. Ajutorul respectiv este acordat în temeiul art. 33 alin. (2) din Legea nr. 270/2008, care prevede dreptul beneficiarilor de protecţie internaţională la susținerea financiară în limitele disponibilităţilor statului, dacă, din motive obiective, aceştia sunt lipsiţi de mijloacele de existenţă.

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.   Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” tinde spre creștere continuă și diversificarea tematicilor, ceea ce demonstrăm zi de zi. Totuși, suntem conștienți că cititorii noștri sunt nu doar angajați antrenați în domeniul său de activitate, dar și personalități care merită o clipă de răgaz. Deoarece, vorba clasicului, odihna este schimbarea genului de activitate, vă propunem ideea includerii în revistă, pe ultimele pagini, a informației de cultură generală, dar și un crossword… fiscal. Sperăm că acesta vă va ajută să verificați cunoștințele care le aveți, iar în unele cazuri chiar să obțineți unele noi. Deoarece plasăm această informație în regim de testare, nu divulgăm numele autorului care va avea grijă de pagină. Totodată, solicităm să vă expuneți asupra conținutului acesteia și să ne sugerați idei noi, care le-am putea realiza, cu mult drag, pentru Dvs.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) ar putea fi reorganizată în Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), ce va avea ca domenii de competență susținerea dezvoltării antreprenoriatului, asistență financiară și tehnică pentru întreprinderi și emiterea garanțiilor financiare și de stat.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Instituției publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ce va avea ca misiune acordarea suportului Ministerului Economiei, structurilor organizaționale din sfera de competență a acestuia și altor autorități, implementarea politicilor statului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului. Documentul se consideră ca fiind

Republica Moldova va putea beneficia de 12 mil. euro din partea Comisiei Europene și de 250 mii euro cofinanțare din cadrul Programului Anual de Acţiuni 2017 al Uniunii Europene. Banii vor fi oferiți în scopul susținerii potențialului de creștere al Republicii Moldova prin asigurarea unui mediu economic transparent, eficient, competitiv și rezistent. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul Acordului respectiv.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

În perioada 22-28 iulie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 451,5 milioane de lei, fiind perfectate 12.020 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 218 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 156 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 56 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 814 mii de lei.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

În luna octombrie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de luna septembrie cu 0,3%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 – cu 7,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile s-au majorat față de septembrie curent cu 1,0% și cu 6,1% în raport cu luna octombrie 2020, iar în industria prelucrătoare cu crescut cu 0,3% în comparație cu septembrie cu 8,3% față de luna octombrie din anul precedent.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

În trimestrul I al anului curent, cifra de afaceri din domeniul comerţului cu amănuntul s-a majorat cu 17,3% faţă de perioada similară din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, în luna martie aceasta a înregistrat o creștere de 21,8% faţă de luna februarie. Totodată, în luna martie cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 9,8% faţă de luna februarie 2019 şi cu 12,9%, comparativ cu luna martie 2018.

Dialogul dintre mediul de business și autorități este esențial pentru o dezvoltare economică a unei societăți. Indiferent de platformele pe care poate avea loc acest dialog, interacțiunea trebuie să fie una constantă. Deja de cinci ani, în fiecare toamnă

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 12 luni ale anului 2018 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017, cu 12,8%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 36,9 mld. lei, ceea ce a constituit o creștere cu 4,2 mld. lei comparativ cu 12 luni ale anului 2017. Respectiv, la cele patru componente ale BPN, au fost înregistrate următoarele rezultate.

Guvernul Republicii Moldova intenționează atragerea împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF) în sumă de 266,7 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $560 mil.), precum și prin intermediul mecanismului extins de creditare (EFC), în sumă de 104,75 mil. DST, ce vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat.    Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 22 decembrie, proiectele de hotărâri cu privire la aprobarea proiectelor de lege privind atragerea împrumutului de stat extern.  

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.