Stimați cititori, Cunoașteți deja că rubrica Microfon a fost prevăzută din start pentru a fi un loc de liber-schimb al opiniilor între specialiștii din domeniile fiscal și contabil. Astăzi, vă propunem două opinii diferite la un subiect: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat – repartizare de dividende? Aspecte contabile și fiscale (opinia autorului Veaceslav Ciobanu) și Об определении налогового обязательства при внесении в уставный капитал чистой прибыли, остающейся в распоряжении ООО после налогообложения дохода, и налогообложении дивидендов (opinia autorului Lev Gorenștein).

Ministerul Finanțelor aduce la cunoștința agenților economici că prin Legea Cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.281 din 16 decembrie 2016 (Monitorul Oficial nr.472-477 din 27 decembrie 2016) au fost operate amendamente în Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998.

Mediul de afaceri din Republica Moldova susține proiectul de politică fiscală, vamală și bugetară pentru 2017, dar insistă pe îmbunătățirea acestuia, pentru a exclude carențele în procesul de implementare și executare.

Alexei Repede, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni (AOAMP) şi Valeriu Cosarciuc, Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), au semnat Acordul de Colaborare dintre cele două organizaţii. Semnarea acordului a pornit de la necesitatea de a susţine şi a dezvolta sectorul agricol din Republica Moldova, precum şi în vederea extinderii şi dezvoltării relaţiilor de colaborare între AOAMP şi FNFM. Totodată, este nevoie de a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii competitive în ţară.

Obținerea profitului de rînd cu evitarea pe cît posibil a riscului reprezintă coordonatele oricărui mediu economic de succes, în cadrul căruia informația cuprinsă în situațiile financiare este elementul central al procesului decizional.

Începînd cu 1 ianuarie 2017, persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător în calitate de producători, importatori sau cumpărători de la agenții economici de pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, a mărfurilor indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540-XIII din 16 iunie 1993, sau produse ambalate în ambalaj din materiale plastice

Statul va garanta 50% din soldul creditului şi va asigura restricționarea mărimii ratei dobânzii aplicată la creditele ipotecare prin programul ”Prima casă”. Un proiect în acest sens este propus de Ministerul Finanţelor.

Angajatorii din zonele urbane ar putea fi obligați să achite salariile angajaților doar prin intermediul cardurilor bancare, alegând instituția financiară prin concurs. Un amendament în acest sens la Legea salarizării a fost aprobat de către membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, la propunerea Guvernui.

Unul dintre principalele motoare ale dezvoltării industriale din Moldova sunt zonele economice libere. Anul trecut, investițiile rezidenților în dezvoltarea capacităţilor de producţie a celor 7 zone din țară au depăşit $55 de mil. Peste 80 la sută din producția acestora a fost exportată.

Declarația a fost făcută de vicepremierul, ministrul Economiei în cadrul mesei rotunde la subiectul ”Cerințele sanitar – veterinare pentru produsele de origine animalieră importate în Moldova”.

Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) reprezintă un document ce inițiază procesul bugetar, a reamintit ministrul finanțelor Octavian Armașu, menționând că acest document stabilește obiectivele politicilor bugetar-fiscale și estimează cadrul de resurse și cheltuieli într-o perspectivă de trei ani. În baza CBTM sunt elaborate proiectele anuale de buget.

La data de 30 decembrie 2017 a intrat în vigoare Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului nr. 313 din 22 decembrie 2017 prin care s-a realizat un șir de modificări conceptuale asupra mecanismului de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (în continuare – taxa pentru poluarea mediului).

SRL „Y” intenționează să desfășoare activitate de întreprinzător în domeniul comerțului în spațiul comercial luat în locațiune (chirie). Pe parcursul anului 2016 întreprinderea a suportat anumite cheltuieli pentru amenajarea zonei de parcare și a câtorva locuri de așteptare acoperite aflate lângă spațiul închiriat. Valoarea investițiilor pentru amenajarea acestor spații depășește valoarea contractuală a locațiunii achitată pentru spațiul comercial. SRL „Y” își va desfășura activitatea începând cu perioada următoare – anul 2017. În contextul celor expuse, care este modul de recunoaștere a investiției menționate și în ce perioadă va fi dedusă în scopuri fiscale valoarea acesteia?

Banca Mondială prognozează o creștere de 4,0% a economiei Republicii Moldova în acest an, deși la începutul lui 2017, estimările nu erau atât de optimiste, o creștere de 2,8 la sută.

Viziunile și direcțiile prioritare de dezvoltare economică a Republicii Moldova pentru anii 2017 – 2019 au fost discutate în cadrul întrevederii viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, cu reprezentanții Băncii Mondiale, ONU, Delegației Uniunii Europene, USAID, ADA, IFC, Asistența Tehnică pentru implementarea DCFTA, etc.

Moldovenii șomeri, aflați în căutarea unui loc de muncă sau cei care își doresc un job mai bine plătit au de ales în prezent din o listă de 100 de oferte cele mai bine remunerate.

Suma totală a creditelor acordate de băncile din Moldova pâna la finele lunii martie 2017 a fost de 34 mld. 188,2 mil. lei, în descreștere cu 24,6 mil. lei (-0.07%) într-o lună.

Proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017 propune mai multe concretizări și perfecționări, ce au menirea de a clarifica unele momente dificile în înțelegerea și aplicarea legislației în domeniu și de a exclude interpretările eronate.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Companiile care exportă vin în Federația Rusă nu vor mai putea beneficia de acciz redus pentru produsele cu indicație geografică protejată și cu denumire de origine protejată. Ministerul Finanțelor din Federația Rusă consideră că de astfel de beneficii trebuie să profite doar producătorii locali. Întreprinderile care au livrat vinuri în baza condițiilor preferențiale ar putea să fie obligate să achite diferența pentru livrările efectuate din 1 ianuarie 2016.