Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Evenimentul cu genericul „Evaluarea situației anului agricol 2021 pentru agricultura din Republica Moldova – perspective de viitor”, la care au participat peste 70 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a RM din sectorul agricol, a avut drept obiectiv analiza provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli și procesatorii, dar și suportul necesar din partea autorităților pentru depășirea acestora.   La dialogul online a fost invitat Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a comunicat participanților despre obiectivele sectoriale ale ministerului și acțiunile prioritare necesare pentru realizarea acestora.

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la serviciile publice – un cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii și a interesului public.   Prevederile legii vor fi aplicate de toți prestatorii de servicii publice cu sau fără plată, indiferent de forma organizatorico-juridică, cu excepția prestatorilor străini. În același timp, legea nu va fi aplicată serviciilor publice prestate de autoritățile publice centrale de supraveghere în domeniul financiar (bancar și nebancar);

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare prevederile art. 127 din Codul muncii (în continuare – CM) care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă. În contextul în care, în mare parte, tipurile

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

Datele generalizate privind rezultatele controalelor fiscale, mărfurile supuse accizelor și accizele calculate conform poziției tarifare a mărfurilor, taxa pentru patenta de întreprinzător conform genurilor de activități economice, Forma IPC18, Forma TL 13 „Darea de seamă pe taxele locale” și alte lucrări statistice vor fi elaborate de Biroul Național de Statistică în baza informației oferite de Serviciul Fiscal de Stat. În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 676 din 27.12.2019 cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pe anul 2020.

În conformitate art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 495 controale pe parcursul trimestrului I al anului 2021 cu scopul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă, conform informației publicate de ISM.     Potrivit datelor, din numărul total de controale 361 au fost planificate, dintre care 123 – în sectorul public și 238 – în sectorul privat, iar celelalte 134 sunt verificări inopinate.   

Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat, la 11 martie 2020, ultima evaluare a rezultatelor economice înregistrate de Republica Moldova în contextul realizării programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Finalizarea respectivei evaluări permite debursarea ultimei tranșe de $20 mil., dintre care 223 mil.lei constituie suport bugetar, iar restul sumei va fi transferat Băncii Naționale a Moldovei.

Ministerul Finanțelor a aprobat termenele de prezentare de către autorităţile publice centrale și direcţiile finanţe ale unităților administrativ-teritoriale a rapoartelor financiare pentru anul 2019. Ordinul nr.164 din 9 decembrie curent a fost publicat vineri, 20 decembrie, în Monitorul Oficial. Documentul prevede că conducătorii APC și ai direcțiilor finanțe din cadrul UAT vor asigura prezentarea dărilor de seamă în termenii stabiliți, verificarea acestora fiind efectuată în termen de 10 zile din momentul recepționării.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

29.1.7.4.6 Urmează de a se reţine impozitul de 12% la sursa de plată conform art. 90/11 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul cheltuielilor compensate aferente obiectului serviciilor de locaţiune acordate de persoana fizică?

Serviciul Fiscal de Stat informează că, urmare a procesării declarațiilor CET18 depuse de cetățeni și DAJ17 depuse de către subiecții care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei,  pentru anul 2020 s-a constatat că 34 805 persoane fizice au efectuat desemnări procentuale în sumă totală de 9,7 mil.lei lei. Anul 2021 a fost cel de-al cincilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.