Potrivit prevederilor pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ,,Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, începînd cu 28 octombrie 2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hîrtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:        1) Livrării mărfurilor, activelor, inclusiv în cazurile în care au fost emise avize de însoţire a mărfurilor:        a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal; 

Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Poate întreprinderea elibera factura fiscală cu data de 28.02.2019 pentru mărfurile livrate la data de 15.02.2019? Problema este că, la data de 15.02.2019, entitatea nu avea serii si numerele de diapazon a facturilor fiscale. În baza căror acte legislative este posibil acest fapt?

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Lista agenților economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la importul materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului ar putea fi completată.   Proiectul  de hotărâre de Guvern în acest sens este propus pentru consultare publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica Moldova;

La imprimarea de sine stătător a facturii fiscale, este obligatorie tipărirea sintagmei „Formular tipizat Anexa nr.1 la Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.118 din 28 august 2017”? Pot fi mărite sau micșorate dimensiunile coloanelor (rândurilor) în documentul primar de strictă evidență?     Modul de completare a facturii fiscale este stabilit în Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul nr.118/2017 al Ministerului Finanțelor.

Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul RM solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost completată cu încă nouă agenți economici. Astfel, de aceste scutiri urmează să beneficieze 1015 întreprinderi ale industriei uşoare.   În Monitorul Oficial din 2 octombrie 2020, Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 178 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. 

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

Importul a 25 de troleibuze pentru reînnoirea parcului de transport public din mun. Chișinău va fi efectuat cu aplicarea facilităților fiscale și vamale.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal, ale Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și ale Legii cu privire la tariful vamal, se permite, cu titlu de excepție, Î.M. „Regia Transport Electric Chișinău” introducerea în țară și plasarea sub regim vamal de import a 25 de troleibuze, clasificate la poziția tarifară 8702, cu scutire de plata drepturilor de import.

Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul vamal pentru anii 2018-2020 (în continuare – Plan), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410 din 7 mai 2018, a fost publicat în MO din 11 mai curent şi prevede realizarea a peste 30 de acţiuni, scopul cărora este prevenirea și combaterea corupției, dezvoltarea unui sistem de promovare al integrităţii şi aplicare a standardelor internaţionale de integritate. Deşi Serviciul Vamal dispune de colaboratori cu o reputație excelentă de profesionalism, integritate şi de luare de decizii responsabile, autoritatea în continuare este văzută de către societate şi mediul de afaceri ca una dintre cele mai corupte autorităţi publice din Moldova.

 Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:   a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

Arhiva În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Serviciul Fiscal de Stat,  ținând cont de impactul situației pandemice asupra mediului de afaceri, a amânat temporar acțiunile de monitorizare permanentă în cadrul Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2020 față de entitățile din domeniul HoReCa, în trimestrul III rămânând în vizorul autorității fiscale domeniile de activitate din construcții, agricultură,  transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate, precum și comerțul angro și cel electronic a mărfurilor.   Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor publicat de SFS, în lunile ianuarie-septembrie ale anului curent față de contribuabilii incluși în lista celor cu risc sporit de neconformare au fost aplicate măsuri de sporire a gradului de respectare

Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021 votat ieri în lectura a doua de Parlament prevede și ajustarea conceptului de reprezentanță permanentă prin racordarea noțiunilor din legislația națională cu cele din Modelul Convenției cu privire la evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

Lista codurilor documentelor anexate la completarea declarației vamale în detaliu va fi completată cu 4 coduri noi. În Monitorul Oficial din 25 ianuarie 2019 a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 17-O din 15.01.2019 cu privire la modificarea anexei nr. 14 la Ordinul nr. 346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”. Astfel, anexa nr. 14 la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu ce conține lista codurilor documentelor anexate, va fi completată cu următoarele coduri: