1. (28.22.24) În ce condiții se acceptă restituirea sumelor TVA pentru mărfurile, articolele de completare, importate si/sau achiziționate, utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidența art.103 alin. (1) pct.27/1) din Codul fiscal ? 2. (28.21.65) Când apare dreptul la deducerea sumei TVA pentru serviciile importate în cazul în care achitarea TVA pentru acestea a avut loc mai înainte de efectuarea importului?

În conformitate cu prevederile art.17 alin. (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Conform prevederilor art. 117 alin. (12) din Codul fiscal, începînd cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(1) din Codul fiscal

1. (28.21.57) Cum se aproximează mărimea proratei, dacă rezultatul ei se află în diapazonul 0,936...- 0,993…? 2. (28.22.21) Se va permite restituirea TVA din buget, dacă achitarea pentru mărfurile (serviciile) procurate a fost efectuată prin cesiune?

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Arhiva Este oare obligatorie aplicarea scutirii de TVA stabilită prin art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul nu solicită aplicarea acestei facilități?

Executivul urmează să aprobe Regulamentul cu privire la achizițiile publice necesare pentru prevenirea şi controlul infecției COVID-19 (Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern deja a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și stabilește că prevederile documentului se vor aplica contractelor de achiziții publice, a căror valoare estimată (fără TVA) va fi egală cu sau mai mare decât 800 mii lei pentru bunuri şi servicii şi 2 mil. lei – pentru lucrări. Normele elaborate vor fi aplicate în cazul în care situația de urgență nu permite respectarea termenelor generale stabilite de Legea nr.131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr.131/2015 ).

Începând cu 28 octombrie curent, toate entitățile economice ce dețin statut de plătitor TVA, dar și cele ca nu sunt înregistrate în calitate de plătitor TVA, însă au obligativitatea ținerii evidenței contabile, vor utiliza în procesul desfășurării activității economico-financiare formularul cu regim special factura fiscală unificată pentru documentarea livrărilor impozabile cu TVA și a celor neimpozabile.

Conform art. 93 pct. 6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepția celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.

Conform art.102 alin.(4) din Codul fiscal mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:

În Monitorul Oficial de astăzi, 16 februarie, este publicat Ordinul nr.39 al ministrului Finanţelor din 5 februarie 2018 cu privire la modificarea şi completarea anexei nr.2 la Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 28 august 2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia. Oferim documentul în versiunea originală. ORDIN cu privire la modificarea şi completarea anexei nr.2 la Ordinul ministrului finanțelor nr.118 din 28 august 2017

În rezultatul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul TVA la entitatea „J” SRL s-a constatat următoarele: entitatea „J” SRL, neplătitor de TVA, a primit în luna martie 2016 avans în mărime de 200 000 lei pentru serviciile de reparație care urma să le presteze în luna iulie 2016 în mărime totală de 800 000 lei. Totodată, entitatea a devenit plătitor de TVA din 1 iunie 2016. Ulterior, în luna iulie 2016 entitatea a efectuat serviciile şi a eliberat factura fiscală în care a calculat TVA de la valoarea de 600 000 lei (valoarea totală a serviciilor diminuată cu suma avansului primit anterior înregistrării ca plătitor de TVA). Urmează de stabilit dacă entitatea „J” SRL a procedat corect în situația dată şi dacă nu, ce sancțiuni îi vor fi aplicate acesteia?

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se va califica ca import de servicii.

Conform prevederilor Codului fiscal nr.1663/1997: – campanie promoţională – modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri (art.5 pct.38)); – câştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale, atât în formă monetară, cât şi nemonetară. În scopul aplicării acestei noţiuni, câştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, câştigul reprezintă suma totală câştigată (art.12 pct.14)); – în venitul brut nu se includ câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.20 lit.p2));

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Serviciul Fiscal de Stat reamintește contribuabililor care desfășoară activitatea de comerț on-line că, conform prevederilor Legii nr. 284/2004 comerţul electronic reprezintă activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice şi/sau a contractelor electronice.   Astfel, comerțul electronic nu este un gen de activitate, ci o modalitate de executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice.

Care este procedura de impozitare la vânzarea unui imobil — încăperi nelocative de la persoană juridică către persoană fizică și către persoană juridică și ce fel de factură se eliberează?

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.