Un aşa-numit sistem de educaţie duală, în care angajatorii lucrează cot la cot cu şcolile pentru a avea candidaţi cât mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii la absolvire, funcţionează de mai bine de un deceniu în Germania, iar această colaborare a făcut ca în unele regiuni ale Germaniei rata şomajului să fie aproape neglijabilă. În România, reducerea drastică a numărului de elevi din şcolile profesionale şi lipsa de atractivitate în rândul tinerilor pentru învăţarea unei meserii au condus la un deficit de candidaţi pe piaţa muncii şi la o rată a şomajului mai ridicată.

Chişinău, 30 mar. /MOLDPRES/. Consiliul director al Grupului Băncii Mondiale a aprobat finanţări de 30 milioane de dolari SUA pentru susţinerea Moldovei în implementarea agendei de reforme structurale şi stimularea creşterii economice, informează MOLDPRES.

Aceasta lucru îl prevede Strategia Guvernului Suediei bazată pe rezultate privind cooperarea în domeniul reformelor cu Europa de Est pe anii 2014-2020, lansată astăzi, în cadrul unui briefing comun de presă al Prim-ministrului Iurie Leancă şi Ambasadoarei Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Mediului şi Proiectul Băncii Mondiale Agricultură Competitivă în Moldova (MAC-P) au lansat astăzi la Chişinău două Programe de granturi pentru producătorii agricoli în cadrul Proiectului “Agricultura competitivă în R. Moldova”, informează MOLDPRES. Primul program, de granturi privind facilitarea accesului la pieţele de desfacere, este realizat de MAIA şi are un buget de 7 mln de dolari SUA.

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

În cursa pentru a profita de una dintre cele mai mari resurse neutilizate de energie curată ale planetei, oceanul, China se evidenţiază ca principal teren de testare, scrie Wall Street Journal. Pe viitor competiţia dintre companiile occidentale şi cele chineze s-ar putea intensifica, mai ales dacă cele chineze încep să folosească tehnologia dezvoltată alături de partenerii occidentali pentru a se extinde rapid.

Tranziţia Europei spre un sistem energetic bazat pe energiile regenerabile a înregistrat progrese atât de mari încât ar putea fi posibil ca instalaţiile regenerabile să fie oprite din cauza supraproducţiei, transmite Bloomberg. Creşterea de cinci ori înregistrată la producţiile de energii verzi în Europa în ultimul deceniu a condus la scăderea preţurilor la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani şi, totodată, a şters 400 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a companiilor de utilităţi.

Potrivit acesteea, se estimează că Produsul Intern Brut în anii 2014-2017 va crește cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătățiri structurale. Astfel, în structura PIB va creşte ponderea industriei – de la 14,1% (în anul 2014) pînă la 14,5% (în anul 2017), a construcţiilor – de la 3,5% la 3,7% şi a comerţului interior – de la 13,5% la 14%.

Ministerul Fondurilor Europene lanseaza o schema de minimis de 40 milioane de euro care sustine angajarea tinerilor absolventi si activitatea IMM-urilor. Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management POS DRU, aflata in directa sa coordonare, lanseaza schema de minimis prin care firmele vor primi subventii pentru angajarea tinerilor absolventi.

„SIA „e-Factura” este unul dintre cele mai solicitate servicii guvernamentale, fiind lansat la 11.02.2014 de Guvernul Republicii Moldova în parteneriat cu Serviciul Fiscal de Stat, cu suportul IP „Centrul de Guvernare Electronică” şi al Î.S. „Fiscservinform”. În 5 luni de la implementare, acest serviciu a fost accesat de 1 250 de companii (1 508 utilizatori unici). În perioada de referință au fost generate 5 006 de facturi, cu valoarea totală de 78 979 859,67 lei, inclusiv T.V.A.

Indicele de convergență dintre economia transnistreană și cea din dreapta Nistrului Procesul de divergență dintre economiile din dreapta și stânga Nistrului continuă. Conform ultimelor date disponibile, în Q1:14, indicele de convergență, calculat de EXPERT-GRUP, și-a continuat dinamica negativă începută în 2013, fiind cauzată de performanțele mai modeste ale economiei transnistrene în raport cu celei din dreapta Nistrului.

Ministerul Fondurilor Europene vrea să contracteze, pentru o sumă estimată la peste 14 milioane de euro, servicii de dezvoltare a centrului de informare privind instrumentele structurale, deschis în 2012 la Bucureşti, şi înfiinţarea unei reţele naţionale de unităţi similare… "Proiectul contribuie la diseminarea cât mai eficientă în rândul publicului larg şi a segmentelor de public ţintă, la nivel naţional, a informaţiilor referitoare la instrumentele structurale (inclusiv fondurile structurale şi de investiţii aferente perioadei 2014-2020) şi orientarea potenţialilor beneficiari pentru alcătuirea/promovarea de proiecte viabile.

Serviciul Fiscal de Stat intenționează reorientarea eforturilor sale în noua Strategie de dezvoltare pentru anii 2016-2020, având ca scop câștigarea încrederii publice, devenind cea mai prietenoasă instituție publică, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul mesei rotunde cu participare internațională ”Planificarea și coordonarea asistenței – performanță și dezvoltare”.

Creşterea economică peste aşteptări de anul trecut nu s-a reflectat şi într-o redresare a pieţei muncii: salariile au fost majorate nesemnificativ, numărul de angajaţi din economie a crescut doar cu 50.000 de persoane (până la 4,36 milioane de persoane în ianuarie 2014), iar şomajul a rămas la un nivel de peste 7%. Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Anunţul a fost făcut de către premierul Iurie Leancă în cadrul Forului de afaceri moldo-polonez care a avut loc la Chişinău pe 28 martie. Potrivit premierului, banii vor fi direcţionaţi în primul rând pentru stimularea dezvoltării agriculturii şi industriei alimentare, preponderent sectorul zootehnic şi industria legumicolă. Potrivit unor informaţii obţinute anterior de către ECOnomist, costul creditului va fi destul de avantajos pentru ţara noastră, dobânda pentru împrumutul în euro fiind sub unu la sută.

Republica Moldova ar putea beneficia de granturi în valoare de până la 20 de milioane de euro din partea Fondului Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P). Un acord de finanţare în acest sens a fost semnat astăzi, anunţă ministerul economiei.

În primele două luni ale anului 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 5018,3 mil. lei, ce constituie 96,0 % faţă de sarcinile stabilite pentru perioada de gestiune. Astfel, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, încasările au înregistrat o majorare de 488,9 mil. lei, sau cu 10,8 la sută.

Ridicarea competitivităţii întreprinderilor moldoveneşti în contextul încadrării Republicii Moldova în spaţiul economic european odată cu crearea Zonei de comerţ liber cu UE a fost principalul subiect pe agenda întâlnirii din 22 aprilie curent, a ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, cu reprezentanţii Centrului Internaţional de Comerţ, aflaţi la Chişinău într-o misiune de evaluare, la invitaţia Ministerului Economiei şi MIEPO.

Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a avut ieri o întrevedere cu reprezentanţii Secretariatului Comunităţii Energetice, aflaţi într-o misiune de monitorizare a progreselor ţării noastre privind realizarea angajamentelor în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice (TCE), la care Republica Moldova este Parte Contractantă din anul 2010, relatează MOLDPRES.

Elveţia va dubla, în următorii patru ani, volumul asistenţei financiare acordată Republicii Moldova. Finanţările vor creşte „considerabil, pînă la 46 milioane de euro”, faţă de 24 mln de euro investite în proiecte moldo-elveţiene în anii 2010-2013, informează MOLDPRES. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea cu apă potabilă sînt domeniile prioritare de cooperare între Elveţia şi Republica Moldova. Strategia de cooperare a Elveţiei pentru Republica Moldova 2014-2017 a fost lansată astăzi la Chişinău de către Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare /SDC/.