În ultima perioadă sunt frecvent puse întrebări ce țin de aspectele fiscale ale primirii sau transmiterii în comodat a bunurilor între persoanele juridice. Pentru a răspunde la acestea, propunem o descriere succintă a aspectelor juridice, după care vom reflecta impactul fiscal atât pentru persoana care transmite în comodat un bun, cât și pentru persoana care primește și utilizează în activitatea de întreprinzător un bun luat în comodat.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată: orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151), reprezentanţă permanent, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Persoana fizică va putea presta activitate economică independentă în forma organizatorică antreprenor independent cu statut de persoană fizică, ca activitate de bază sau complementară. Aceasta va dispune de un regim fiscal special și va putea presta servicii atât persoanei fizice (consumator), cât și persoanei juridice indiferent de tipul de proprietate, de forma juridică de organizare și de

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Va avea dreptul persoana fizică să beneficieze de facilitate la înstrăinarea locuinței de bază, dacă aceasta dorește să vândă unul din cele două apartamente ce le are în proprietate și în care a locuit mai mult de trei ani?

În cazul distribuirii dividendelor, la momentul repartizării dividendelor din profitul aferent perioadelor 2023 – 2025, agenții economici care aplică prevederile art.87 alin.(1/1) CF vor fi supuși obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit,

Recent a decedat unul dintre părinți, celălalt a decedat anterior. Părintele recent decedat era beneficiar de pensie pentru limită de vârstă, dar a reușit să o primească pe parcursul a 7 luni de la data stabilirii. În aceste condiții, este în drept unul dintre copii să solicite primirea pensiei părintelui decedat care a fost primită mai puțin de 5 ani?

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice că, la data de 29 mai 2020, expiră termenul limită de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2019. Termenul declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul precedent a fost extins în conformitate cu Dispoziția nr.3 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 23 martie 2020.

Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art.39 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art.37 din CF, prevederile capitolului V din Codul fiscal se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă, active de capital.

Raportul Guvernului privind executarea Bugetului de stat pentru anul 2022, precum și raportul auditului financiar al acestuia, realizat de Curtea de Conturi au fost audiate în cadrul ședinței Parlamentului. În raportul Guvernului se menționează că anul bugetar 2022 a

Mijloacele bănești sechestrate pe conturile prestatorilor de servicii de plată vor fi transferate pe conturile trezoreriale gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. În cazul depozitelor bancare, acestea se vor transfera la expirarea termenului de depozit, acțiunea fiind dispusă prin act judecătoresc. Totodată, banca comercială licențiată va informa ARBI despre transferul mijloacelor bănești pe conturile trezoreriale. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).

La data de 29 noiembrie 2024, Ministerul Finanțelor a lansat spre consultare publică proiectul Ordinului Ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului MF nr. 9 din 2024 privind aprobarea regulilor de implementare a prețurilor de transfer. Modificările propuse au drept scop alinierea cadrului secundar privind prețurile de transfer la modificările aduse Codului Fiscal.

Intervenţia de urgenţă cu măsuri anticriză concrete pentru persoane fizice şi juridice reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern în perioada pandemiei de COVID-19. Totodată, Guvernul, ținând cont de măsurile pentru micșorarea impactului generat de pandemia de COVID19 deja aprobate prin Legea nr. 60 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, dar și prin alte acte, consideră că unele inițiative prin care se propun măsuri de susținere dublează prevederile existente.   Executivul a examinat inițiativa legislativă prin care se propune o serie de instrumente anticriză destinate persoanelor fizice şi juridice.

În primele 9 luni ale anului curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 12 059,4 mil. lei din suma precizată anuală de 16 552,3 mil. lei și cu 18,1 % mai mult decât a fost executat în perioada similară a anului 2018, potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 30 septembrie 2019 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, cele mai multe venituri au fost asigurate din impozite și taxe – 2 723,6 mil. lei, suma precizată pentru anul 2019 fiind de 3 433,4 mil. lei. Impozitul pe venit a asigurat acumulări în sumă de 1 812,1 mil. lei, dintre care impozitul pe venitul persoanelor fizice constituie 1 725,3 mil.lei, iar cel al persoanelor juridice – 86,8 mil. lei.

Care este regimul fiscal al TVA aferent plăților suplimentare percepute pentru depășirea concentrațiilor maxime admisibile la deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare în contextul noilor prevederi ale Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, în vigoare din 13 ianuarie anul 2025?

• Declararea eronată a veniturilor neimpozabile în darea de seamă IPC21; • Declararea eronată, la codul sursei SALa), a veniturilor totale primite de angajații ce desfășoară activitate de realizare de programe;