Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Conform art.124 alin.(9) din Codul fiscal, suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

În scopul atenuării efectelor măsurilor de restricție aplicate pe perioada pandemiei de COVID-19 asupra activității economice, prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 (în continuare – HG nr. 316/2021), prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 5 noiembrie 2021 au fost instituite un set de măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților sub forma acordării din bugetul de stat a:   1) indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (anexa nr. 1 la HG nr. 316/2021);

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus că, prin derogare de la prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, mărfurile supuse supravegherii sanitar-veterinare se vor plasa pe piață pe baza certificatelor sanitar-veterinare eliberate de Autoritatea sanitară veterinară din țările UE, fără a fi supuse certificării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, ceea ce  va simplifica și va reduce termenul de plasare a produselor de prima necesitate pe rafturile magazinelor. Totodată, măsura va asigura substituirea produselor importate anterior din țările afectate în prezent de situația din Ucraina cu cele importate din țările UE, comunică Ministerul Economiei.   

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

Просроченный товар может создать больше проблем чем обычный товар, на который нет спроса. В предлагаемом материале рассмотрены некоторые аспекты правового регулирования списания продовольственных запасов/товаров с истекшим сроком годности. Также изложен порядок документального оформления изъятия из оборота указанных запасов, правила их бухгалтерского и налогового списания.

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

În temeiul art.8 alin.(1) lit.b) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), cu modificările ulterioare, şi în scopul excluderii prevederilor privind obligația aplicării ștampilei pe documentele contabile, în contextul art.11 alin.(7) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 și art.3 pct.5 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845/1992,

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

În primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 5,2 mil. tone de mărfuri,mai mult cu 17,7% decât în perioada similară din anul 2018. Parcursul mărfurilor a constituit 1 619,6 mil. tone/km, în creștere cu 17,9% față de perioada corespunzătoare din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Doar cu transportul rutier s-au transportat 3,6 mil. tone de mărfuri, cu 27,4% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent, iar cu mijloacele de transport feroviar – 1,6 mil. tone sau cu 0,4% mai mult faţă de aceeași perioadă din anul 2018.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

1.(28.15.77) Apare obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) în cazul în care livrările de bunuri/ servicii impozabile cu TVA se efectuează în adresa instituției publice/bugetare în cadrul achizițiilor publice de mică valoare?

O întreprindere plătitoare de TVA a inițiat procedura de lichidare. În capitalul statutar se află o clădire. Care este procedura de scoatere a clădirii din capitalul statutar? De ce aspecte fiscale trebuie să țină cont în acest caz? În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Starea de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică nr. 61 din 9 septembrie 2021 este prelungită până la 15 aprilie 2022. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a publicat ieri, 14 martie, Hotărârea nr. 5,  prin care  începând cu 16 martie 2022 se aplică următoarele măsuri de prevenire și control al infecției COVID-19:   1.1. purtarea măștilor de protecție este obligatorie în transportul public, instituțiile medico-sanitare, instituțiile farmaceutice, instituțiile de plasament, unitățile comerciale cu amănuntul și centrele comerciale;   1.2. purtarea măștilor de protecție este recomandată în spațiile publice închise, care nu sunt menționate la punctul 1.1, în special în zone cu potențial de aglomerare, precum: spații de uz comun la locul de muncă și studii, săli de ședințe, săli de concerte, teatre, cinematografe, întruniri și evenimente publice etc.;  

Pentru luna martie 2022 furnizorii serviciului universal și/sau de ultimă opțiune vor achiziționa energie electrică de la Furnizorul central de energie electrică SA ,,Energocom" la prețul de 1,23lei/kWh (fără TVA). Diferența de 2,01 lei/kWh (fără TVA) dintre acest preț de achiziție de 1,23 lei/kWh (fără TVA) și 3,24 lei/kWh (fără TVA) prețul reglementat aprobat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va fi subvenționat Furnizorului central de energie electrică SA ,,Energocom" de către Guvern.