Caz: Persoana fizică X a depus o plângere la Serviciul Fiscal de Stat privind pretinse încălcări ale persoanei juridice Y, solicitând efectuarea în privința acesteia a unui control fiscal. În legătură cu aspectele sesizate , SFS a efectuat o vizită fiscală la persoana juridică. Nefiind de acord cu acțiunile SFS, persoana fizică s-a adresat în instanța de judecată cu solicitarea de a obliga SFS să efectueze control fiscal.

Raporturile de muncă ar trebui să fie formalizate în scris, însă, în practică, apar frecvent situații în care angajatul își îndeplinește atribuțiile fără un contract de muncă oficial. În astfel de cazuri, dovedirea faptului angajării devine complicată, mai ales dacă angajatorul neagă existența raportului de muncă. Existența unor înțelegeri informale, a unor

Procedura de restructurare – reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate, ce se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri, în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia

Am fost angajat în baza contractului infividual de muncă (CIM) pe perioadă nedeterminată. La moment am aflat că salariatul care a deținut anterior funcția pe care o ocup și a fost concediat din inițiativa angajatorului, a primit câștig de cauză în instanța de judecată și urmează a fi restabilit la locul de muncă.

În conformitate cu art.16 alin.(1) și alin.(2) din Codul de procedură civilă, hotărârile, încheierile, ordonanţele şi deciziile judecătoreşti definitive, precum şi dispoziţiile, cererile, delegaţiile, citaţiile, alte adresări legale ale instanţei judecătoreşti, sunt obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi persoanele fizice şi se execută

În temeiul Legii nr.187 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative Codul de executare este completat cu art.160/1 în vederea reglementării excluderii procedurii judiciare de întoarcerea executării prin intermediul instanței de judecată, în cazul amenzilor contravenționale/penale.

Dreptul la înaintarea cererii introductive se realizează prin intermediul instanței de judecată. Principiul accesului la justiție presupune că instanțele de judecată sunt obligate să primească și să examineze orice cerere, conform competenței lor pentru apărarea oricărui interes legitim.

Unul din foștii angajați ai întreprinderii, care în luna septembrie a anului 2015 a fost eliberat din serviciu, s-a adresat în instanţa de judecată. În luna iulie 2024 a fost emisă hotărârea instanței - unde este dispusă achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

Restituirea sumelor plătite cu titlu de amendă contravențională, în cazul anulării sancțiunii de către instanță, reprezintă un drept esențial al contribuabililor. Cu toate acestea, procesul de restituire nu este simplu și implică respectarea unor proceduri legale bine stabilite.

Conform art. 9 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, procesul de insolvabilitate se intentează doar pe baza unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate (denumită cerere introductivă).Potrivit art. 16 din Lege, în cererea introductivă a debitorului trebuie să se indice: a) codul fiscal şi numerele conturilor debitorului, deschise în bănci şi la alţi prestatori de servicii de plată;

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 258 pentru modificarea unor acte normative (executarea unor hotărâri ale Curții Constituționale și perfecționarea mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii) (în continuare Legea nr. 258/2025). Această lege organică a fost publicată în

Compania A apelează la o companie B de colectare a datoriilor pentru a-și recupera creanțele. După întreprinderea tuturor acțiunilor necesare, intervine necesitatea depunerii acțiunii în instanța de judecată, pentru recuperarea creanțelor. Compania B

Procedurile legate de moștenire au fost simplificate. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în a doua lectură de 61 de deputați.

Conform Codului de procedură civilă, ședințele de judecată au loc în mod public. Cu titlu de excepție, pot avea loc ședințe închise numai în scopul protejării informației ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege.

Prin Legea nr. 35/2025, Serviciul Fiscal de Stat a fost desemnat drept autoritatea responsabilă de executarea hotărârilor judecătorești în materie penală privind confiscarea bunurilor și privind repararea prejudiciului cauzat de infracțiune statului și compensarea cheltuielilor de judecată.

Executarea benevolă a documentelor executării reprezintă posibilitatea debitorului de a executa voluntar documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită. Termenul de executare benevolă va fi stabilit de lege sau de instanța de judecată.

Suspendarea procedurii de executare silită înseamnă oprirea temporară a acţiunilor de executare până la încetarea motivelor de suspendare prevăzute de lege şi indicate în actul de suspendare. Conform prevederilor art. 10 din Codul de executare (în continuare CE), executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu