Banca Mondială, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Agenția Achiziții Publice a organizat, în perioada 16–17 octombrie 2025, atelierul „Monitorizarea achizițiilor publice: practici, experiențe și abordări inovatoare”. Evenimentul a reunit

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 30 ianuarie anul curent, a ratificat Tratatul internațional privind schimbul de date în scopul verificării declarațiilor de avere care este un instrument internațional elaborat sub egida Inițiativei Regionale Anticorupție (RAI) în cadrul mai multor runde, participarea la acestea fiind asigurată de reprezentanții autorităților anticorupție din statele-membre ale organizației (Albania, Bosnia si Herțegovina, Bulgaria, Croația, RM, Muntenegru, Macedonia de Nord, Romania si Serbia).

În luna iulie curent, prețurile medii de consum au crescut cu 0,2% față de luna precedentă, anunță Biroul Național de Statistică.

Angajatorii prognozează pentru anul 2023 un deficit mare de specialiști în domeniul informații și comunicații, iar ocupațiile care vor fi marcate de deficit de forță de muncă pentru muncitori rămân a fi: cusătorii/cusătoresele în industria ușoară/confecțiilor, conform Prognozei pieței muncii pentru anul

Circa 350 de antreprenori autohtoni vor participa, în perioada 31 ianuarie – 4 februarie curent, la Expoziția națională „Fabricat în Moldova”. După cum a menționat președintele Camereri de Comerț și Industrie, Sergiu Harea,

Prețurile medii de consum în luna iunie anul curent comparativ cu indicatorii înregistrați în luna iunie a anului 2022 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 13,2%, inclusiv la produse alimentare - cu 13,1%, la mărfuri nealimentare - cu 5,9% și servicii prestate populației - cu 25 la sută.

Conform estimărilor Biroului Național de Statistică (BNS), urmare a creșterii mai lente a ratei lunare a inflației în luna mai curent, în raport cu rata lunară a inflației din mai anul 2022 (2 la sută), rata anuală a inflației în mai 2023 (16,3%) s-a micșorat cu 1,8 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în aprilie 2023 comparativ cu aprilie 2022 (18,1%). Astfel, a fost marcată reducerea în continuare a ratei anuale a inflației, înregistrată începând cu luna noiembrie a anului 2022.

Începând cu 1 februarie 2023, în cadrul comerțului preferențial cu părțile CEFTA (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Kosovo) pot fi aplicate regulile de origine tranzitorii privind originea preferențială a mărfurilor în paralel cu prevederile Convenției regionale cu privire la regulile de origine PEM.

Republica Moldova va prelua de la Macedonia de Nord președinția în cadrul Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA), comunică Ministerul Economiei al RM. Amintim, țările membre ale CEFTA sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și UNMIK Kosovo, care s-au reunit la Skopje în cadrul conferinței „CEFTA – 15 ani de comerț”.   La implementarea Planului comun de acțiune pentru piața regională, CEFTA și-a concentrat eforturile asupra promovării liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în regiune. Împreună cu Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare Regională, au fost efectuați pași importanți în apropierea regiunii de piața unică a UE.

La data de 6 martie 2025 Republica Moldova a fost inclusă în Zona Unică de Plăți în Euro (în continuare – SEPA). Ce este SEPA, cum are loc un transfer SEPA, când acestea vor deveni â

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Până la 29 septembrie curent, întreprinderile din domeniul turismului din țara noastră au oportunitatea de a depune cererile de participare în cadrul proiectului CEnTOUR - Economia Circulară în Turism implementat de ODIMM, co-finanțat în cadrul Programului UE pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici și Mijlocii – COSME, care pune în aplicare o schemă de sprijin și consolidare a capacităților întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM) din sectorul turismului.   Proiectul se axează pe crearea rețelei de instituții, care vor colabora în schemele de sprijin pentru promovarea economiei circulare din domeniu, dar și pe promovarea schimbului de bune practici la nivel local și internațional, în contextul replicării schemelor de sprijin în afaceri sustenabile.

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.  

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Hotărârea Guvernului nr. 955 privind reglementarea importului în Republica Moldova a produselor originare din țările membre ale Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA) adoptată la din 21 august 2007, poate fi abrogată. Proiectul unei hotărâri a Executivului a fost propus pentru consultări publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM. Amintim că, prin HG nr.955, a fost aprobat Regulamentul privind importul în Republica Moldova al produselor originare din ţările-membre CEFTA, inclusiv (anexa nr.4 la acest Regulament) taxele vamale aplicate de țara noastră asupra acestor produse. Colaborarea în cadrul CEFTA prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe, pentru a contribui la dezvoltarea relaţiilor comercial-economice bilaterale şi multilaterale dintre ţările membre.

Volumul exporturilor moldovenești în prima jumătate a anului 2019 a crescut cu 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, depășind $1,36 mld. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), exportul de bunuri moldovenești în 6 luni 2019 a însumat aproximativ $950,6 mil. (69,8% din total), în creștere de 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, reexportul de bunuri în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la aproximativ $410,7 mil. (30,2% din total), care este cu 6,2% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2018.

Banca Națională a Moldovei a găzduit ședința anuală a Centrului de Excelență în Finanțe (Ljubljana, Slovenia), recunoscut în lume prin sprijinul pe care îl oferă pentru implementarea reformelor în domeniile finanțelor publice și financiar-bancar în Europa de Sud-Est prin activități de instruire. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt ai băncilor centrale și ministerelor de finanțe ai țărilor –membre: Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România și Slovenia.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la cea de-a 41-a ședință a Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din regiunea Balcanilor, Mării Negre și Asiei Centrale, care s-a desfăşurat, în perioada 24-26 martie 2019, la Istanbul, Turcia. Discuțiile s-au axat pe perspectivele economice și financiare globale. Totodată, s-a vorbit despre punerea în aplicare a reformelor și construirea unor sisteme financiare mai rezistente. La fel, Clubul guvernatorilor a examinat problemele legate de guvernarea băncilor centrale și de comunicarea acestora, vizând o implementare mai eficientă a politicii monetare.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.