Recent, pe 24 decembrie 2024, a intrat în vigoare Ordinul ministrului finanţelor nr. 144/2024 cu privire la modificarea și completarea Conceptului şi Planului de acţiuni pentru elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 159/2016

Potrivit art. 311 al Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr. 135/2007): - formarea capitalului de stimulare se efectuează în baza deciziei unanime a asociaților (alin.(

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

În contextul reformei managementului finanțelor publice și necesității alinierii evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ministerul Finanțelor a inițiat procesului de elaborare a Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (în continuare – SNCSP).

Potrivit art.7 alin.(5) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, rezidenţii parcului ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Stingerea creanţelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau diminuare a datoriilor şi diminuare a creanţelor.

În Monitorul Oficial din 23 ianuarie anul curent a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 151 din 30 decembrie 2025 cu privire la aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public.

SRL a cumpărat de la alt SRL desene tehnice - file-uri digitale, care ulterior vor fi plasate pe site-ul companiei și vor fi vândute (on-line). Cum se contabilizează acestea în cazul în care se planifică comercializarea lor pe parcursul la câțiva ani? Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi

În luna august 2024, agentul economic „X” a depistat că în decembrie 2023 a omis și nu a înregistrat în evidența contabilă o factură fiscală. Situațiile financiare aferente perioadei de gestiune 2023, precum și Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenţii economici (forma VEN12) aferentă perioadei fiscale 2023 au fost prezentate. Este obligat agentul economic să prezinte Declarația VEN12 corectată?

Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017).

Pentru a stabili necesitatea creării provizioanelor, entitatea trebuie să ia în calcul prevederile actelor normative de reglementare a contabilității și raportării financiare, care tangențial sau direct se referă la acest subiect.

Contabilizarea diferenţelor de curs valutar se efectuează în conformitate cu prevederile Standardului Național de Contabilitate „Diferențe de curs valutar și de sumă”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2013.

Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare este stabilit prin Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017). Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă

SRL achiziționează un teren împreună cu o construcție nefinisată. Pentru achiziția dată a primit de la bancă credit ipotecar. Dobânda lunară aferentă creditului ipotecar poate fi inclusă în valoarea construcției și în valoarea terenului conform ponderii în totalul achiziției sau dobânda aferentă terenului se contabilizează ca și cheltuieli curente?

În anul 2024 persoana a semănat porumb, care a fost afectat de secetă 100 %. Toamna, acest teren a fost prelucrat cu tocătorul și discurile (de resturile vegetale), apoi a fost vândut. Inițial au fost indicate aceste cheltuieli (motorina, salarii, amortizare) ca și cheltuieli de desfacere (adică pregătirea pământului pentru vânzare). Cheltuielile se permit la deduceri în scopuri fiscale?

Modificările operate în formatul nou al situațiilor financiare/1, elaborate în conformitate cu prevederile stipulate în noile Standarde Naționale de Contabilitate (intrate în vigoare din 2015, cu titlu de recomandare - din 2014) au condus la apariția unor aspecte legate de modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare anuale. Printre acestea aspecte se evidențiază și prezentarea informațiilor privind părțile afiliate în situațiile financiare.

Potrivit art.1810 alin.(1) și (2) din Codul civil nr.1107/2002, cardul bancar este un instrument de plată emis de o bancă (emitent) care permite titularului cardului să retragă bani în numerar, să efectueze transfer de sume băneşti în limitele disponibilului din

Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

În conformitate cu prevederile art. 1195 alin. (1)-(2) din Codul civil (în continuare – CC), părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb.