În perioada 1 ianuarie — 31 martie 2020 în sistemul „e-Integritate” au fost înregistrate 65 806 declarații, anunță Agenția Națională de Integritate. Potrivit datelor, din numărul total de declarații depuse, 65 192 sunt declarații anuale, 46 — declarații depuse la eliberare, 348 — declarații depuse la angajare și 5148 constituie declarațiile rectificate și/sau repetitive. Totodată, Agenția anunță că a crescut și numărul persoanelor responsabile de registrul electronic din cadrul entităților publice — de la 1983 la 2157. Acestea au obligația de a introduce fiecare subiect al declarării în sistem.

Specialiștii responsabili de completarea Registrelor subiecților declarării din 80 de instituții publice vor fi instruiți de funcționarii Autorității Naționale de Integritate (ANI) privind modul de completare a registrelor și a declarațiilor de avere și interese personale. Printre autoritățile incluse în această listă sunt Parlamentul, Președinția, Curtea de Conturi, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Oficiul Avocatului Poporului, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul de Supraveghere a Activității de Audit, ministerele etc.

Regulamentul privind cerinţele generale de echipare a autovehiculelor cu regim prioritar de circulație și a autovehiculelor speciale, ce stabilește schemele coloro-grafice, marcajele de identificare, inscripţiile, mijloacele de semnalizare speciale sonore şi luminoase ale acestora a fost aprobat ieri de Executiv. Regulamentul are drept scop asigurarea securităţii circulaţiei rutiere în timpul executării misiunilor de serviciu urgente cu autovehiculele cu regim prioritar de circulație și cu autovehiculele speciale, precum şi unificarea schemelor coloro-grafice ale acestora.

Mai multe ONG-uri au lansat un apel către Parlament, Guvern și partenerii de dezvoltare, prin care atrag atenția asupra inițiativelor legislative înregistrate în Parlament la 1 decembrie 2016. Potrivit reprezentanților societății civile, aceste proiecte prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate. Proiectele mai introduc interdicţia de sancţionare a funcţionarilor publici pentru nedeclararea acestor averi.

Conform unei ordonanțe a Guvernului roman aprobată la începutul luni trecute, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, miniştrilor, preşedinţilor Parlamentului, şefului ÎCCJ, şefilor de servicii de informaţii vor fi majorate din august. Astfel, cele mai mari salarii le vor avea preşedintele României, preşedintele ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție), prim-ministrul şi preşedinţii celor două camere ale Parlamentului.

ANAF România se va reorganiza în sensul în care Direcţia de executare silită va funcţiona în cadrul aparatului propriu al ANAF, va fi înfiinţat un post de secretar general adjunct şi schema de personal va fi suplimentată cu 1.000 de posturi, a decis miercuri Executivul, printr-o hotărâre de guvern.

Unul din obiectivele de bază a Comisiei rezidă în contribuirea la prevenirea corupției prin verificarea declarațiilor cu privire la venituri și proprietate, precum și a celor de interese personale ale procurorilor, judecătorilor și deputaților, altor persoane cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici și a unor categorii de conducători din sectorul public.

Deputați din Parlamentul Republicii Moldova și parlamentari din Serbia, Suedia, România, Ucraina, Georgia, Finlanda, Marea Britanie participă la seminarul regional „Rolul Parlamentului în combaterea corupției” care se desfăşoară în zilele de 18 – 19 noiembrie 2013 la Chişinău. Principalele subiecte vizează legislația anticorupție, conflictele de interese și imunitatea demnitarilor, rolul auditului în lupta cu corupția, cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, finanțarea partidelor.

Ca şi Republica Moldova, România va implementa din 2012 un mecanism de evaluare indirectă a veniturilor în scopul impozitării. Dacă la noi, însă, abia se schițează detaliile, în România specialiştii comentează din plin noile prevederi fiscale, iar Departamentul specializat al ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală urma să fie completat şi operațional deja în luna august anul curent. Spre deosebire de țările care au introdus şi implementează de mai mulți ani acest mecanism, în România acesta este mai degrabă un instrument de colectare a banilor la buget, decît de oferire a serviciilor pentru contribuabili. Şi asta pentru că reprezintă „o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite ", scrie Mediafax.