În Moldova, pe parcursul anului 2021, au fost create 5,3 mii întreprinderi, iar lista celor lichidate conține 5,5 mii entități. Conform estimărilor Biroului Național de Statistică (BNS), rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință a constituit 14%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi nou create raportat la numărul de întreprinderi active în anul de referință.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Biroul Naţional de Statistică a prezentat date statistice „Republica Moldova (RM) versus Uniunea Europeană (UE-27)”. Setul de date reprezentate grafic cuprinde cele mai importante, dar şi cele mai recente date disponibile, care prezintă situaţia social-economică a țării noastre în comparație cu cea a mediei pe țările UE-27. Datele sunt utile pentru publicul larg, dar şi factorilor de decizie pentru dezvoltarea în continuare a politicilor sociale şi economice ale RM.   Statisticile economice prezintă date ce țin de Produsul Intern Brut în RM comparativ cu UE; producţia industrială;

Ziua de 27 august este sărbătoarea noastră de suflet, prin care marcăm independența Republicii Moldova și prin care ne exprimăm dragostea față de țara noastră!

În ședința din 28 februarie 2023 Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului privind Regulile de determinare a țării de origine a mărfurilor la Acordul privind crearea zonei de comerț liber între statele-membre ale GUAM.

Pentru a reduce presiunea informațională asupra mediului de afaceri, precum și ca urmare a disponibilității noilor surse de date administrative care permit substituirea cercetărilor statistice, Programului de lucrări statistice pentru anul 2024 prevede comasarea

Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) a fost aprobat ieri, 18 noiembrie curent, în lectură finală cu 54 de voturi.

Biroul Naţional de Statistică a plasat pe pagina sa oficială publicația ,,Buletin statistic în ianuarie-decembrie 2021". Documentul conţine date sub formă de tabele vizând principalii indicatori statistici în dinamică (pe ani, trimestre şi luni) ce caracterizează situaţia socială, economică şi demografică a Republicii Moldova, dar prezintă și informaţia despre situaţia social-economică a ţărilor CSI, fiind accesibilă în limbile română şi rusă.   BNS precizează că indicatorii social-economici sunt prezentaţi pe anii 2012-2021, ultimii doi ani fiind expuşi în secvenţă lunară şi/sau trimestrială. Pentru indicatorii de bază sunt expuse precizări metodologice.

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2022. Acesta include 2 categorii de lucrări: cercetările realizate de Biroul Național de Statistică, ce conține 106 denumiri și informațiile furnizate de alte autorități, ce include alte 115 lucrări statistice.   După cum a menționat directorul BNS, Oleg Cara, în comparație cu Programul aprobat pentru anul curent Programul pentru anul viitor prevede includerea, la solicitarea utilizatorilor, a 3 lucrări noi

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2021 a fost de 2,6 mil. persoane, în scădere față de aceeași perioadă a anului 2020 cu 46,8 mii persoane. Aceste schimbări se datorează, în special, pierderilor cauzate de migrația netă și sporul natural negativ al populației, se constată în Breviarul pentru anul 2021, ediție bilingvă publicată de Biroul Național de Statistică.   În document sunt actualizate datele ce țin de populație, forța de muncă, veniturile populației, industrie, agricultură, locuințe și alte date importante pentru aprecierea situației social-economice și demografice a țării în anul 2020 în comparație cu anii precedenți.  

Republica Moldova marchează astăzi 30 de ani de independență – perioadă plină de evenimente importante, așteptări, speranțe, realizări. În acești 30 de ani s-a scris o istorie –  istoria unei țări mici, care tinde spre valori mari, precum democrație, libertate, integritate, transparență... În această perioadă fiecare dintre noi a conștientizat că prin contribuția sa poate face țara în care s-a născut mai frumoasă, mai bogată și mai dezvoltată. Cu siguranță, multe  lucruri nu s-au întâmplat poate așa cum ne-am fi dorit, dar împreună le putem schimba, trebuie doar să fim mai solidari unii cu alții, să dăm dovadă de empatie, toleranță și responsabilitate.

Pentru anul 2022 se planifică realizarea a 221 de lucrări statistice, ce vor asigura autoritățile publice, instituțiile academice și de cercetare, societatea civilă, mass-media, organizațiile internaționale, precum și alți utilizatori cu informație statistică relevantă și comparabilă la nivel internațional în domeniul economic, social, demografic și de mediu. Proiectul programului este propus pentru consultări publice de către Biroul Național de Statistică și poate fi examinat până la 30 septembrie curent.   Lista lucrărilor și cercetărilor care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului viitor include 102 titluri de lucrări statistice, care vor avea la bază calcule statistice cu periodicitate lunară, trimestrială, semestrială, anuală și unică.

Potrivit prevederilor Legii cu privire la statistica oficială nr.93/2017, sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și monitorizarea politicilor economice și sociale,

În anul 2020 veniturile medii lunare disponibile per persoană din cadrul unei gospodării casnice a constituit 3096,6 lei. Principala sursă de formare a veniturilor a fost activitatea salarială (50,2%), fiind urmată de veniturile din prestațiile sociale (19,3%), dintre care 14,5% sunt pensii, și veniturile din activitatea individuală agricolă. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporție de 12,9%, denotă rezultatele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (Cercetare) pentru anul precedent, realizată de Biroul Național de Statistică (BNS). Pentru Cercetare a fost utilizat un eșantion brut de circa 12,8 mii gospodării, care este unul reprezentativ la nivel național, pe medii de reședință și pe regiuni statistice: Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău.  

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.