Băncile din Grecia ar putea rămâne închise luni, în aşteptarea unei reuniuni între reprezentanţi ai FMI şi UE şi autoerităţile de la Atena, a avertizat Banca Centrală Europeană, într-o întâlnire cu miniştrii de finanţe din zona euro care a avut loc joi, scrie Reuters.

Valoarea obligaţiunilor emise de băncile greceşti s-a prăbuşit după ce preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că deponenţii vor fi protejaţi de orice pierderi care ar rezulta din restructurarea sistemului bancar al Greciei.

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, transmite Capital.ro cu referire la AFP și cotidianele britanice.

Parlamentul de la Atena a aprobat în cursul nopţii de miercuri spre joi, după dezbateri tensionate, principalele condiţii economice stabilite de Guvernul Alexis Tsipras cu liderii Eurogrupului.

Acţiunile marilor companii europene cresc puternic luni, în urma acordului dintre liderii zonei euro şi reprezentanţii Greciei, pentru negocierea unui al treilea program de susţinere financiară pentru statul elen aflat în pragul falimentului, relatează Bloomberg.

Grecia cere în schimbul reformelor un nou program de finanţare în valoare de 53,5 miliarde de euro pentru acoperirea datoriilor scadente până în 2018, o revizuire a ţintei excedentului bugetar primar în conformitate cu înrăutăţirea situaţiei economice şi o reprofilare a datoriilor pe termen lung.

Banca Centrală Europeană face tot posibilul pentru menţinerea Greciei în zona euro, afirmă preşedintele instituţiei, Mario Draghi, precizând că Eurogrupul are «toate instrumentele necesare» pentru a face faţă unei eventuale intrări a statului grec în incapacitate de plăţi.

Grecia a plătit vineri Fondului Monetar Internaţional (FMI) o datorie de 310 milioane de euro, reprezentând prima parte a unei tranşe de 1,5 miliarde de euro care ajunge la scadenţă peste două săptămâni, a declarat un reprezentant al guvernului de la Atena, citat de Wall Street Journal.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Moldova şi Belarus pledează pentru aprofundarea relațiilor bilaterale Prim-ministrul Valeriu Streleț a avut astăzi o întrevedere cu Ambasadorul Republicii Belarus în Republica Moldova, Serghei Ciciuk, transmite Moldpres cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

Fondurile de circa 11 miliarde de euro acordate de membrii zonei euro pentru recapitalizarea băncilor din Grecia vor fi transferate către un fond din regiune şi vor putea fi utilizate numai cu acordul BCE, a declarat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.

Grecia va începe discuţiile tehnice cu inspectori din partea creditorilor internaţionali de miercuri, atât în Bruxelles, cât şi în Atena, pentru a conveni asupra reformelor pe care guvernul de la Atena trebuie să le adopte pentru a primi în continuare fonduri.

Grecia mai are timp până luni să arate că respectă angajamentele de reformă, după ce zona euro a exclus ca statul elen să aibă acces rapid la finanţare, au declarat trei persoane apropiate situaţiei după o teleconferinţă a secretarilor de stat din ministerele de Finanţe ale statelor din regiune. Reprezentanţii ministerelor au cerut miercuri cu fermitate ca Grecia să prezinte în detaliu reformele, în schimbul deblocării fondurilor, iar premierul Alexis Tsipras trebuie să arate că Grecia poate recâştiga încrederea în promisiunile sale, au spus sursele, citate de Bloomberg.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Алекс Кремер рассказал о причинах, по которым ВБ заблокировал помощь Молдове Глава представительства Всемирного Банка в Молдове Алекс Кремер прокомментировал экономическую ситуацию в Молдове и назвал причины отказа Всемирного Банка совершить зарезервированный платеж в 45 млн долларов в бюджет Молдовы.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Companiile ar trebui să plătească taxe în ţările unde fac profit, apreciază Jean-Claude Juncker, fostul şef al Eurogroup şi probabil viitorul preşedinte al Comisiei Europene. El promovează introducerea unei baze unice de impozitare pentru companii şi a unui set unic de reguli etalon pentru companiile care activează în Uniunea Europeană pentru a-şi calcula profitul impozabil.