În perioada ianuarie-septembrie 2023, în Moldova a crescut numărul de turiști și excursioniști cu 11,3% față de aceiași perioadă din anul 2022 și a constituit 409,2 mii persoane, anunță Biroul Național de Statistică.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

Persoanele care au încheiat contracte privind pachetele de servicii de călătorie până la 17 martie 2020 își vor putea primi plățile, ca urmare a rezilierii contractului din cauza impunerii măsurilor de restricții, până la 30 septembrie 2022.   Parlamentul a aprobat în ședința din 10 martie curent, în prima lectură, cu 83 de voturi, proiectul de lege privind unele măsuri suplimentare de susținere a călătorilor și a agenților economici din industria turismului pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică (COVID-19).

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

În primul trimestru din anul curent numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare a constituit 22,1 mii persoane, ceea ce reprezintă doar 57% din numărul înregistrat în trimestrul I 2020, potrivit datelor din Raportul privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, turismul  rămâne a fi unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemie.

În trimestrul I al anului curent, exporturile de mărfuri din țara noastră au constituit $675,0 mil., cu 7,9% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în luna martie exporturile au constituit $210,3 mil., fiind cu 14,3% mai mici față de luna februarie curent și cu 18,3% comparativ cu luna martie 2019. Exporturile de mărfuri autohtone au constituit $521,4 mil. și reprezintă 77,2% din totalul exporturilor, fiind în scădere cu 0,2% față de aceiași perioadă din 2019, iar reexporturile de mărfuri străine au însumat $153,6 mil. (22,8% din totalul exporturilor), diminuându-se cu 27,1% comparativ cu ianuarie-martie 2019.

 Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi a avut o întrevedere cu președintele Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Sergiu Harea. În cadrul reuniunii au fost puse în discuție aspecte legate de intensificarea colaborării privitor la măsurile de îmbunătățire a mediului de afaceri, măsurile de suport pentru antreprenorii implicați în învățământul dual, promovarea inovațiilor, dar și alte subiecte importante. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a făcut o scurtă introducere privitor la principalele direcții în sensul subiectelor abordate.

Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) a desfășurat o conferință video internațională de nivel înalt, în cadrul căreia au fost puse în discuție politicile de recuperare a industriei turismului după criza pandemică. La eveniment au participat circa 200 de reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor internaționale din întreaga lume, inclusiv ministrul Economiei și Infrastructurii al RM, Sergiu Railean. Participanții la conferință au pus în discuție modul în care guvernele, organismele internaționale și companiile din industria turistică pot înlătura vulnerabilitățile cauzate de criza pandemică, precum și măsurile care urmează a fi întreprinse pentru a susține mediul de afaceri.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Turismul este unul dintre cele mai afectate de pandemie sectoare ale economiei Republicii Moldova. În anul 2020, numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare s-a diminuat până la 90,3 mii persoane, ceea ce constituie doar 24% din numărul înregistrat în anul 2019.   Datele oficiale arată că, pe parcursul anului precedent, numărul turiștilor locali a constituit 61,6 mii persoane, iar al celor străini – 28,7 mii persoane.   În opinia experților, factorii de bază care au influențat evoluția turismului în anul 2020 au fost sistarea temporară a activității companiilor din sector ca urmare a măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii COVID-19, 

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

Pentru a exclude o eventuală încasare a taxei vamale, importatorul va prezenta în adresa organului vamal originalul certificatului de origine preferențială în termen de 30 zile de la încetarea stării de urgență în țara care a eliberat certificatul respectiv, comunică Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut după ce Comisia Europeană a informat că unele state membre ale Uniunii Europene, dar și o parte din partenerii săi comerciali nu mai eliberează certificate de origine preferențială în forma stabilită de tratatele internaționale în contextul pandemiei, fiind vorba despre faptul că anumite state sunt în imposibilitate de a elibera certificate de origine preferențială autentificate cu semnătura olografă, ștampilate și în format original – pe suport de hârtie.

Cu 31 de ani în urmă, în Republica Moldova au fost puse bazele administrației fiscale naționale, care are un rol incontestabil în menţinerea echilibrului social şi economic al ţării. Pe parcursul acestor ani, Serviciului Fiscal de Stat și-a realizat cu succes misiunea – de a asigura administrarea fiscală, prin crearea condiţiilor contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei și aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.

Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul redresării economiei Moldovei afectate de pandemie, vine cu propuneri, una dintre care ține de majorarea, până la 1 mld. lei, a plafonului Fondului de garantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) administrat de ODIMM. Propunerile de măsuri economice în contextul COVID-19 elaborate de MEI vor facilita accesul ÎMM la resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie, susțin autorii documentului.   În opinia experților, accesul limitat la resursele creditare pot accentua impactul crizei pandemice, transformând deficitul temporar de lichiditate în falimente în lanț.

Ceremonia de decernare a învingătorilor concursurilor „Marca comercială” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor” se va desfășura vineri, 25 iunie curent, în cadrul evenimentului Gala Businessului Moldovenesc. Scopul acestuia este de a scoate în evidență și de a promova cele mai competitive mărci de pe piața locală, care au implementat cu succes noile standarde ale managementului calității, afirmându-se prin calitatea produselor și serviciilor oferite pe piața națională și internațională. Concursul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a RM.

Primăria municipiului Chișinău a elaborat și propune spre consultare proiectul de decizie cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2022.   Potrivit notei proiectului, în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria mun. Chișinău și programul USAID ,,Comunitatea Mea" experții internaționali, în baza analizei efectuate a sistemului taxelor locale, au recomandat ajustarea anuală a cotelor taxelor locale la rata inflației a anului anterior.  Astfel, se propune actualizarea cotelor taxelor locale stabilite pentru anul viitor cu 3,8%, corespunzător ratei inflației pentru anul 2020.