O întreprindere plătitoare de TVA a inițiat procedura de lichidare. În capitalul statutar se află o clădire. Care este procedura de scoatere a clădirii din capitalul statutar? De ce aspecte fiscale trebuie să țină cont în acest caz? În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

Întreprinderea individuală a procurat un bun imobil, pe care l-a reconstruit în baza certificatului de urbanism eliberat în privința ÎÎ. În Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate a fost înregistrat pe fondatorul ÎÎ (persoana fizică cetățean).

Astăzi, 17 decembrie, în „MO” a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul ministrului Justiției nr. 300 din 29 noiembrie 2022 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii patrimoniului succesoral (Regulament) care stabilește procedura de constatare și înregistrare a rezultatelor inventarierii (inventariere), precum și întocmirea inventarului.

Inventarierea respectivelor bunuri va fi efectuată de o comisie instituită prin dispoziţia primarului, în componenţa căreia vor fi incluși primarul sau, după caz, viceprimarul, specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare, contabilul-șef și un consilier local.

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Conform Codului civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori). Pot fi moștenitori doar persoanele fizice care sunt în viață la momentul deschiderii moștenirii sau persoanele juridice care există la momentul deschiderii moștenirii.

În conformitate cu art.245 din CC, societate comercială este organizaţia comercială cu capital social constituit din participaţiuni ale membrilor (asociaților) care poate fi constituită doar sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată (SRL) şi de societate pe acţiuni (SA).

Potrivit prevederilor art. 2055 din Codul civil, fiducia este un raport juridic în care o parte (fiduciar) este obligată să devină titularul unei mase patrimoniale (masă patrimonială fiduciară), să o administreze şi să dispună de ea, în conformitate cu condiţiile care guvernează raportul (condiţii ale fiduciei), în folosul unui beneficiar sau pentru a promova un scop de utilitate publică.

Contractul de donație este un act juridic care produce efecte doar între părțile lui, în timpul vieții acestora. Contractul care prevede predarea bunului după decesul donatorului este nul. În privinţa voinţei exprimate de donator se aplică dispoziţiile legale cu privire la testament.

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

Este obligată gospodăria țărănească (de fermier) să rețină impozit, la distribuirea membrilor săi, venitului rămas după impozitare la cota de 7%. Aceste plăți se consideră dividende?

Care este modalitatea de impozitare în cazul donației de mijloace bănești între persoane fizice? Potrivit art.1198 alin.(1) din Codul civil (în continuare – CC), prin donație se subînțelege că o parte (donator)

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Este în drept autoritatea publică locală să administreze piața și ce dări de seamă fiscale se vor prezenta pentru declararea veniturilor obținute din achitările percepute de la comercianți?

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național. În aceste situații, atât pentru agenții economici restanțieri, cât și pentru creditorii acestora este important să fie cunoscute limitele răspunderii debitorului pentru obligațiile neexecutate, dar și modalitățile prin care creanțele creditorilor pot fi satisfăcute.

Potrivit art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a publicat în Monitorul oficial din 11 aprilie curent Clasificatorul terenurilor după categoria de destinație și folosință (Clasificator), în redacție nouă, care a fost elaborat în temeiul prevederilor Codului funciar nr. 22/2024, intrat în vigoare la data de 1 aprilie anul 2025.

În legătură cu existența neclarităților din partea contribuabililor cu privire la stingerea obligațiilor fiscale în cazul reorganizării persoanei juridice prin absorbție, în acest articol ne propunem să elucidăm detaliat acest subiect. Întâi de toate, evidențiem că procedura de reorganizare a persoanei juridice este reglementată de Codul civil (CC).