Se declară modificările contractului colectiv de muncă care presupun încheierea, suspendarea sau desfacerea relaţiilor de muncă.
Presupun ca in cazul dat este eronat mentionat contractul colectiv de munca. Trecerea din angajare prin cumul la angajare la locul de baza se perfectează conform CM prin concediere/demisie si angajare cu incheerea unui nou CIM. In cazul dat prezentam IRM19 sau nu?
Mărfurile cu termen de valabilitate expirat, pot fi totuși tratate ca “deșeuri”?
Noțiunea de Deșeu din Dex prevede — Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și surse de producere de deșeuri.
Pînă la momentul actual, tratamentul fiscal este foarte dureros pentru contribuabili, deoarece, în foarte multe publicații de ordin fiscal și opinii ale specialiștilor în domeniu fiscal-contabil, nu se permite deducerea TVA dacă valorile materiale, mărfurile procurate pentru livrările impozabile în activitatea de întreprinzător nu au fost livrate în cadrul acestei activități indiferent de circumstanțele în care acestea se exclud din circuitul comercial. Această opinie are la bază prevederile art. 102 alin.(8) din CF — “Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deșeuri și perisabilități naturale peste limitele lunare stabilite de conducător, precum și pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce și se raportează la costuri sau cheltuielile perioadei”, costuri și cheltuieli care la rîndul său, nu sunt recunoscute în scopuri fiscale, concomitent cu decontarea valorii contabile a mărfurilor, nefiind și aceasta deductibilă.
Pentru entitățile de comerț, nevînzarea mărfurilor în termeni, este unul din riscurile activității, și, retragerea mărfurilor de pe piață, la care termenul de valabilitate este expirat, sunt prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea cu privire la comerțul interior nr.231/2010.
Deasemenea, potrivit art.31 alin. (3) din Legea nr.306/2018, produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile din domeniu alimentar, în baza rezultatelor expertizei din partea organului de control și supraveghere de stat, decide utilizarea condiționată sau nimicirea acestora, iar, operatorul din domeniu alimentar deținător al produselor respective, alege modul și condițiile de utilizare sau de nimicire a acestora în conformitate cu reglementările din domeniu alimentar aprobate de către Guvern și le coordonează cu organul de control și supraveghere de stat care a emis decizia corespunzătoare. De asemenea, conform alin.(5) al eceluiași articol din legea sus-menționată “Cheltuielile pentru expertiza, depozitarea, transportarea, utilizarea condiționată sau nimicirea produselor alimentare neconforme reglementărilor din domeniu alimentar aplicabile sunt suportate de către operatorul din domeniul alimentar care le deține”, deci, în acest caz, am putea concluziona că costul produselor expirate retrase de pe piață și lichidate, respectîndu-se procedurile prevăzute de Legea nr.306/2018, se deduc integral, deorece corespund noțiunii de cheltuială ordinară și necesară activității de antreprenoriat.
În baza articolului de mai sus, mărfurile cu termen de valabilitate expirat, dacă sunt tratate ca deșeuri, mai este necesară expertiza Organului de control și supraveghere de stat, sau sunt casate doar în limitele normelor aprobate de către conducătorii întreprinderilor?
Această abordare a “mărfurilor cu termen de valabilitate expirat” este poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat, sau autorul s-a expus cu titlu de opinie?
Liliana Smochina
În prezent, agenții economici sunt obligați ca în termen de 10 zile să înregistreze facturile fiscale care depășesc suma de 100 mii lei. Proiectul prevede anularea obligației de înregistrare a acestor facturi fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Aceasta este un proiect, iar până la aprobarea lui se aplică prevederile în vigoare
Здравствуйте вопрос касается возможной ошибки в балансе рабочего времени на декабрь 2019 — в утвержденном балансе 167 рабочих часов что подразумевает 1 предпраздничный день, а должно быть 2 предпраздничных дня 24 и 31 декабря и 19 полных рабочих дней (8 часов), в сумме должно быть 166 рабочих часов а не 167 часов. Приближается декабрь месяц, в табелях рабочего времени каким образом считать рабочее время на сотрудников?
Bună ziua. Pentru confirmarea faptului că autovehiculul a fost exploatat, agentul economic poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea entității, cu respectarea prevederilor legislative.
Bună ziua! Aceste detalii se stabilesc în contractele individuale și colective de muncă!
Conform art.99 Evidenţa globală a timpului de muncă din Codul Muncii:
(1) În unităţi poate fi introdusă evidenţa globală a timpului de muncă, cu condiţia ca durata timpului de muncă să nu depăşească numărul de ore lucrătoare stabilite de prezentul cod. În aceste cazuri, perioada de evidenţă nu trebuie să fie mai mare de un an, iar durata zilnică a timpului de muncă (a schimbului) nu poate depăşi 12 ore.
(2) Modul de aplicare a evidenţei globale a timpului de muncă se stabileşte prin regulamentul intern al unităţii şi prin contractul colectiv de muncă, luîndu-se în considerare restricţiile prevăzute pentru unele profesii de convenţiile colective la nivel naţional şi ramural, de legislaţia în vigoare şi de actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Bună ziua,
Potrivit art. 367 pct. 4) din CF, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor IT în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
Buna ziua,
Comparand articolul dvs referitor la alte plăţi decât salariul (si anume ce tine de compensarea cheltuielilor salariaţilor în limitele stabilite de actele normative — hrana organizata, diurna, asigurare medicala, etc) observ ca se contrazice cu ceea ce a scris autorul Dorel Noroc in revista Contabilitate si audit nr.11/2018- «Astfel, în cazul în care alte plăţi decât salariul (diurna, primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală peste limitele prevăzute de legislaţie, abonamentele de fitness pentru salariaţi etc.), efectuate pe parcursul anului 2018 în folosul angajaţilor rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei, au fost acordate în baza unuia din documentele menţionate în art. 4 din CM (spre exemplu, actul normativ la nivel de unitate sau contractul colectiv de muncă), acestea vor fi calificate ca fiind plăţi salariale din care nu se calculează impozit pe venit, prime de AOAM şi contribuţii ASSO, acestea din urmă fiind parte componentă a impozitului unic în mărime de 7 % din venitul din vânzări.». Respectiv, articolele se contrazic in privinta notiunii de «plata salariala» in contextul in care compania este rezidenta a parcului IT. Urmatorul aspect care devine neclar este legat de completarea darii de seama ISAPTI17, deci, "În coloana 4 se indică suma totală a venitului din salariu îndreptat spre achitare în perioada fiscală, care include salariul de bază, salariul suplimentar, precum și plățile de stimulare și compensare, inclusiv facilitățile acordate de către angajator.". In final, care af fi «platile salariale» necesar de declarat in ISAPTI17- sumele achitate pentru hrana organizata in intregime sau doar in partea ce depaseste limita stabilita de 45 MDL, respective sumele diurnelor in limita stabilita sau doar partea ce depaseste limita?
Cu respect,
Maria Gnaciuc
Buna ziua! Aceasta balanta a timpului de lucru se refera la sector bugetar sau si la cel din industrie usoara? Si aceste mini vacante sunt obligatorii pentru toti? Va multumesc!
i) contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei;
Se subintelege in total, de la toate persoanele fizice sau fiecare in parte sa nu depaseasca 200 mii?
Presupun ca in cazul dat este eronat mentionat contractul colectiv de munca. Trecerea din angajare prin cumul la angajare la locul de baza se perfectează conform CM prin concediere/demisie si angajare cu incheerea unui nou CIM. In cazul dat prezentam IRM19 sau nu?
Noțiunea de Deșeu din Dex prevede — Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului respectiv. Ele pot fi substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere și de consum. Majoritatea activităților umane reprezintă și surse de producere de deșeuri.
Pînă la momentul actual, tratamentul fiscal este foarte dureros pentru contribuabili, deoarece, în foarte multe publicații de ordin fiscal și opinii ale specialiștilor în domeniu fiscal-contabil, nu se permite deducerea TVA dacă valorile materiale, mărfurile procurate pentru livrările impozabile în activitatea de întreprinzător nu au fost livrate în cadrul acestei activități indiferent de circumstanțele în care acestea se exclud din circuitul comercial. Această opinie are la bază prevederile art. 102 alin.(8) din CF — “Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sunt folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în procesul activității de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deșeuri și perisabilități naturale peste limitele lunare stabilite de conducător, precum și pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce și se raportează la costuri sau cheltuielile perioadei”, costuri și cheltuieli care la rîndul său, nu sunt recunoscute în scopuri fiscale, concomitent cu decontarea valorii contabile a mărfurilor, nefiind și aceasta deductibilă.
Pentru entitățile de comerț, nevînzarea mărfurilor în termeni, este unul din riscurile activității, și, retragerea mărfurilor de pe piață, la care termenul de valabilitate este expirat, sunt prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea cu privire la comerțul interior nr.231/2010.
Deasemenea, potrivit art.31 alin. (3) din Legea nr.306/2018, produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile din domeniu alimentar, în baza rezultatelor expertizei din partea organului de control și supraveghere de stat, decide utilizarea condiționată sau nimicirea acestora, iar, operatorul din domeniu alimentar deținător al produselor respective, alege modul și condițiile de utilizare sau de nimicire a acestora în conformitate cu reglementările din domeniu alimentar aprobate de către Guvern și le coordonează cu organul de control și supraveghere de stat care a emis decizia corespunzătoare. De asemenea, conform alin.(5) al eceluiași articol din legea sus-menționată “Cheltuielile pentru expertiza, depozitarea, transportarea, utilizarea condiționată sau nimicirea produselor alimentare neconforme reglementărilor din domeniu alimentar aplicabile sunt suportate de către operatorul din domeniul alimentar care le deține”, deci, în acest caz, am putea concluziona că costul produselor expirate retrase de pe piață și lichidate, respectîndu-se procedurile prevăzute de Legea nr.306/2018, se deduc integral, deorece corespund noțiunii de cheltuială ordinară și necesară activității de antreprenoriat.
În baza articolului de mai sus, mărfurile cu termen de valabilitate expirat, dacă sunt tratate ca deșeuri, mai este necesară expertiza Organului de control și supraveghere de stat, sau sunt casate doar în limitele normelor aprobate de către conducătorii întreprinderilor?
Această abordare a “mărfurilor cu termen de valabilitate expirat” este poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat, sau autorul s-a expus cu titlu de opinie?
Liliana Smochina
Sigur e corect???? E-Factura nu se inregistreaza la moment presupun ca e gresita ceva in tema
CUMULATIV — INSEAMNA IN TOTAL
Conform art.99 Evidenţa globală a timpului de muncă din Codul Muncii:
(1) În unităţi poate fi introdusă evidenţa globală a timpului de muncă, cu condiţia ca durata timpului de muncă să nu depăşească numărul de ore lucrătoare stabilite de prezentul cod. În aceste cazuri, perioada de evidenţă nu trebuie să fie mai mare de un an, iar durata zilnică a timpului de muncă (a schimbului) nu poate depăşi 12 ore.
(2) Modul de aplicare a evidenţei globale a timpului de muncă se stabileşte prin regulamentul intern al unităţii şi prin contractul colectiv de muncă, luîndu-se în considerare restricţiile prevăzute pentru unele profesii de convenţiile colective la nivel naţional şi ramural, de legislaţia în vigoare şi de actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Potrivit art. 367 pct. 4) din CF, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor IT în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
Comparand articolul dvs referitor la alte plăţi decât salariul (si anume ce tine de compensarea cheltuielilor salariaţilor în limitele stabilite de actele normative — hrana organizata, diurna, asigurare medicala, etc) observ ca se contrazice cu ceea ce a scris autorul Dorel Noroc in revista Contabilitate si audit nr.11/2018- «Astfel, în cazul în care alte plăţi decât salariul (diurna, primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală peste limitele prevăzute de legislaţie, abonamentele de fitness pentru salariaţi etc.), efectuate pe parcursul anului 2018 în folosul angajaţilor rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei, au fost acordate în baza unuia din documentele menţionate în art. 4 din CM (spre exemplu, actul normativ la nivel de unitate sau contractul colectiv de muncă), acestea vor fi calificate ca fiind plăţi salariale din care nu se calculează impozit pe venit, prime de AOAM şi contribuţii ASSO, acestea din urmă fiind parte componentă a impozitului unic în mărime de 7 % din venitul din vânzări.». Respectiv, articolele se contrazic in privinta notiunii de «plata salariala» in contextul in care compania este rezidenta a parcului IT. Urmatorul aspect care devine neclar este legat de completarea darii de seama ISAPTI17, deci, "În coloana 4 se indică suma totală a venitului din salariu îndreptat spre achitare în perioada fiscală, care include salariul de bază, salariul suplimentar, precum și plățile de stimulare și compensare, inclusiv facilitățile acordate de către angajator.". In final, care af fi «platile salariale» necesar de declarat in ISAPTI17- sumele achitate pentru hrana organizata in intregime sau doar in partea ce depaseste limita stabilita de 45 MDL, respective sumele diurnelor in limita stabilita sau doar partea ce depaseste limita?
Cu respect,
Maria Gnaciuc
Se subintelege in total, de la toate persoanele fizice sau fiecare in parte sa nu depaseasca 200 mii?