Situația în care s-a pomenit Republica Moldova poate fi catalogată drept criză generală de țară, manifestată prin suprapunerea a cel puțin cinci crize care se autoalimentează: criza economică, criza instituțională, criza bugetară, criza bancară și criza socială. În acest context, Guvernul, împreună cu Parlamentul, BNM, CNPF și alte instituții-cheie, trebuie să se angajeze în implementarea unui Plan Anticriză compus din măsuri imediate menite să atenueze efectele și, în special, cauzele crizei de țară. n acest context, Centrul Analitic independent Expert-Grup vine cu 10 măsuri menite să atenueze criza bancară. 1. Plan de asanare. În opinia experților, documentul ar trebui elaborat şi făcut public în regim de urgență. Acesta ar trebui să reiasă din cele mai bune practici internaţionale, cu indicarea exactă a opţiunilor şi costurilor pentru băncile în dificultate. Instituţiile publice responsabile de domeniul economic şi financiar trebuie să aibă posibilitatea modelării unor eventuale situaţii la nivel macroeconomic din implementarea planului de asanare a sectorului bancar. Soluția privind soarta celor 3 bănci aflate în prag de faliment (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) trebuie să respecte „principiul 3-R”: - Recuperarea tuturor depozitelor persoanelor fizice și juridice; - Responsabilizarea persoanelor și instituțiilor implicate în comiterea fraudelor de la cele 3 bănci; - Reformarea amplă a sistemului de reglementare și supraveghere a sistemului bancar. 2. Eliminarea posibilităților legale prin care băncile comerciale interacționează cu companii din jurisdicţii riscante sau puţin credibile, inclusiv zone off-shore. În particular, este necesară interzicerea achiziționării acțiunilor bancare de către companii off-shore sau în baza împrumuturilor de la companii off-shore, gajarea acțiunilor bancare contra împrumuturilor de la companii off-shore sau cesionarea portofoliilor de credite companiilor off-shore. 3. Demararea imediată a etapei a doua a investigaţiei furtului din sectorul bancar, cu atragerea şi implicarea experţilor şi companiilor internaţionale specializate. 4. Lansarea demersurilor organelor interne de anchetă şi supraveghere (PG, CNA, BNM) către jurisdicţiile indicate în primul „raport Kroll”, în vederea aplicării sechestrului asupra activelor scoase din sistemul bancar din Republica Moldova şi plasate în alte ţări. 5. Investigarea implicării factorilor de decizie din instituţiile statului şi regulatorilor (BNM şi CNPF) în devalizarea Statului şi furtul (scoaterii) activelor din sistemul bancar. Demisionarea şi tragerea la răspundere a factorilor de decizie, responsabili de supravegherea sectorului bancar. Prin implicarea factorilor de decizie se are în vedere lipsa de reacţie sau reacţia întârziată, adoptarea unor decizii ilegale şi inoportune legal, economic şi financiar. 6. Consolidarea independenţei băncii centrale prin eliminarea posibilității ca judecătoriile de orice nivel să poată bloca deciziile BNM. În paralel, este necesar de responsabilizat BNM pentru evaluarea anuală a performanțelor instituției de către o entitate independentă, eventual din afara țării. 7. Prezentarea informaţiei despre utilizarea creditelor de urgenţă acordate celor trei bănci în administrare specială. O analiză detaliată trebuie să identifice posibilităţile şi riscurile recuperării creditelor oferite de către BNM, respectiv - efectele ulterioare asupra sectorului public. 8. Adoptarea unor măsuri hotărâte din partea BNM pentru recuperarea mijloacelor creditare oferite băncilor comerciale. În special, dacă se constată, că acele credite de urgenţă oferite de către BNM au fost folosite contrar destinaţiei. 9. Verificarea şi investigarea structurii acţionariatului în sectorul bancar cu începere de la 1% acţiuni deţinute. Identificarea tuturor beneficiarilor finali şi eliminarea riscurilor de concentrare a capitalului bancar în mâinile unui/unor grupuri de beneficiari finali. 10. Implementarea unei politici monetare coerente şi corelate cu obiectivele de dezvoltare şi creştere (cel puţin, nu în detrimentul acestora). Eliminarea interferenţelor externe, din afara BNM, în luarea deciziilor de politici monetare. Aceste măsuri sunt adresate în primul rând Băncii Naționale a Moldovei, și ar trebui să se regăsească în Planului Anticriză al noului Guvern. În opinia experților, criza bancară este rezultatul direct al eșecului instituțional în sfera reglementării bancare, al independenței plăpânde a BNM, al interferenţei unor grupuri de interese şi politice în luarea deciziilor ce vizează domeniile de competenţă ale BNM şi CNPF, precum și comunicării și coordonării ineficiente dintre instituțiile statului care urmau să asigure securitatea economică și financiară.

via | agora.md