15
02 2017
1806

Creditele de la companiile de microfinanțare în detrimentul băncilor

Datele statistice pentru anul 2016 demonstrează o contractare continuă a activității de creditare prin intermediul băncilor comerciale. Astfel, anul trecut a fost înregistrată cea mai mică rată de intermediere financiară din ultimii 10 ani, creditul bancar constituind doar 27% din PIB. Potrivit unui studiu realizat de Centrul analitic independent Expert-Grup, stocul total al creditelor s-a redus semnificativ, înregistrând la sfârșitul anului 2016 valoarea de 34,8 miliarde de lei sau cu 9% mai puțin. Chiar dacă băncile au acumulat excedent de lichidități, din cauza lipsei de încredere în piață, acestea sunt reticente în a credita sectorul real. Diminuarea intermedierii bancare generează, într-o oarecare măsură, migrarea cererii de credite către alte sectoare mai puțin reglementate ale pieței financiare, în special sectorul de microfinanțare și leasing. Experții susțin că, din perspectiva menținerii stabilității financiare, este importantă consolidarea competențelor de supraveghere și asupra acestui sector, mai ales prin prisma expunerilor pe care le au companiile de microfinanțare și societățile de leasing față de sectorul bancar. În studiu se menționează că, chiar dacă activitatea băncilor comerciale reprezintă un business privat, noua abordare internațională asupra stabilității financiare consideră că politicile publice și autoreglementarea sectorului trebuie să se completeze reciproc, iar autoritățile naționale trebuie să supravegheze dacă acestea sunt corelate în mod corespunzător. Astfel, Băncii Naționale îi revine rolul de a identifica principalele constrângeri care frânează dezvoltarea creditului bancar, atât la nivel de bănci, cât și la nivel de clienți, și de a-și ajusta cadrul de reglementare și supraveghere în ordinea stimulării unui dialog eficient între cerere și ofertă. De asemenea, BNM trebuie să „orienteze” într-o oarecare măsură băncile să-și canalizeze resursele către cele mai viabile sectoare ale economiei și către acele instrumente de credit care corespund nevoilor și așteptărilor clienților. Totodată, vidul de imagine și încredere din sector trebuie combătut prin coordonarea acțiunilor tuturor instituțiile ce compun noua platformă de menținere a stabilității financiare și anume Comitetului Național de Stabilitate Financiară (CNSF). Odată cu reformatarea acestuia, este oportună crearea unui grup de lucru sub egida Comitetului care să aibă drept obiectiv promovarea unei intermedieri financiare sustenabile și sănătoase, atât pentru economia reală, cât și pentru creditul de consum. Practic responsabilitatea ține de un șir întreg de instituții (BNM, CNPF, bănci comerciale), care trebuie să vină cu propuneri de instrumente și alternative de stimulare a creditului, iar Guvernul să urmărească perfecționarea cadrului legal pentru aplicabilitatea acestora. De altfel, este importantă și identificarea unui consens la nivel de politici macroeconomice rezultate din angajamentele asumate odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE și Acordului de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, care să fie bazate pe servicii financiare adecvate, stabilitate financiară, creștere economică durabilă, creditare sustenabilă și protecția consumatorilor, susțin experții.

via | www.bizlaw.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.