15
06 2015
788

Investițiile în agricultură sunt utilizate ineficient

În ultimul deceniu, în sectorul agricol al Moldovei au fost făcute investiți masive, dar rezultatele acestora sunt pe potriva ponderii agriculturii moldoveneşti în PIB, de departe cea mai mare în Europa de Est, se arată într-un studiu al Centrului Expert-Grup, citat de mold-street.

Deşi în ultimul deceniu, în sectorul agricol au fost făcute investiți masive, acestea nu sunt pe potriva ponderii agriculturii moldoveneşti în PIB, de departe cea mai mare în Europa de Est. Plus la aceasta, calitatea investiţiilor lasă de dorit or ele nu au contribuit la creșterea sustenabilă a sectorului.

Marea cauză a acestei stagnări este, potrivit unui studiu al centrului analitic Expert-Grup, folosirea ineficientă a mijloacelor financiare.

Alocării prea mici faţă de mărimea sectorului

Deşi aproximativ 30,5% din angajații țării lucrează în agricultură, iar contribuția la PIB a sectorului a fost de circa 13% în 2014, dacă ajustăm ponderea bugetului acordat agriculturii la mărimea sectorului, obţinem un coeficient de 0,09, unul dintre cele mai mici din regiune, depăşind la acest capitol doar România (0,05%) şi Ucraina (0,07%).

Şi aceasta, în condiţiile, în care finanțarea a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită fondurilor alocate de donatorii externi. Totuși, ritmul de creștere a acestor alocări este mai mare decât în unele țări (România, Bulgaria) unde cheltuielile în agricultură sunt, la general, cu mult mai decât în țara noastră.
Eficienţa în utilizarea fondurilor

Este extrem de important ca mărirea volumului de finanțare a agriculturii să fie însoțit de o eficiență mai mare în utilizarea fondurilor. Odată ce va fi implementată o structură de cheltuieli mai optimă și o valorificare mai înaltă, agricultura va înregistra rate mai mari de creștere. Ca exemplu poate servi creșterea cheltuielilor curente pentru irigare și serviciul antigrindină, care sunt extrem de importante pentru minimizarea impactului condițiilor climaterice nefaste asupra agriculturii, menţionează experţii.

Cine gestionează fondurile acordate agriculturii?

Crearea în 2010 a Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA) a redus dramatic ponderea banilor destinaţi agriculturii administrați nemijlocit de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), cu 39,3 p. p., în timp ce ponderea AIPA a crescut la 50%.

De asemenea, crearea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) în 2013, prin fuzionarea şi reorganizarea unor instituţii, a condus la o uşoară redistribuire a fondurilor în favoarea subdiviziunilor teritoriale ale agenţiei.

O bună parte din fonduri sunt administrate de către unităţi create pentru implementarea unor proiecte, finanţate din surse externe. În ultimii ani au funcţionat trei astfel de unităţi, şi anume, pentru implementarea Programelor fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, celor finanţate de Banca Mondială precum şi proiectului de implementare şi monitorizare a Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol. Acestor trei programe le-a revinit o pondere semnificativă de peste 27% din totalul banilor cheltuiţi din mijloacele bugetare pentru agricultură, iar în 2013 ponderea a fost de 35,4%, fiind depăşită în ce priveşte volumul mijloacelor administrate doar de AIPA.

Finanţări de miliarde pentru sectorul agricol

În contextul finanţărilor disponibile pentru agricultori, MAIA a publicat în luna mai lista proiectelor de asistență externă de susţinere a fermierilor, în total fiind vorba despre 7,66 miliarde lei.

— Proiectul „Agricultura Competitivă” (MAC-P), Banca Mondială, Guvernul Suediei, Guvernul RM, buget – 503,2 mil. lei.
— Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor(ACED), finanţat de USAID, buget – 281,7 mil. lei.
— Proiectul de Asistenţă pentru Fermierii Neprivilegiaţi 2KR, finanţat de Guvernul Japoniei, buget – 372,1 mil. lei.
-Programul Rural de Rezilienţă Economico — Climatică Incluzivă (IFAD VI), finanţat de IFAD, buget – 460,7 mil. lei.
— Tranziţia la Agricultura Performantă, finanţat de MCA-Moldova, buget total – 1,8 mld lei.
— Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, finanţat de BEI, buget – 1, 43 mld. lei.
— Proiectul „Utilizarea eficientă a combustibilului solid din biomasă”, finanţat de Guvernul Japoniei, buget – 310 mil. lei.
— Proiectul Livada Moldovei, BEI – 2,29 mld. lei.
— Acord de finanțare suplimentară în vederea realizării Proiectului „Agricultura Competitivă”, compensaţii, Banca Mondială – 212 mil. lei.

Subvenţionarea trebuie legată de politicile în agricultură

Directorul de programe „Expert-Grup”, Dumitru Budianschi consideră că actuala stare de lucruri în ce priveşte subvenţiile în agricultură creează o situație când în fiecare an este nevoie de tot mai mulţi bani.

Acum Fondul de subvenționare este de peste 500 milioane de lei anual, la anul va fi 600 milioane de lei, dar este dorința ca acesta să fie și de un miliard de lei. Această poftă de a primi mai multe subvenții poate fi justificată doar atunci când noi înțelegem exact unde vrem să ajungem în politica agricolă. Dezvoltarea businessului în agricultură nu este echivalentă întotdeauna cu dezvoltarea agriculturii în sensul în care are nevoie societatea. Dacă vom dezvolta un business în care va lucra 1,0% din populația Moldovei nu cred că suntem gata să-i trimitem pe ceilalți peste hotare, a spus expertul.

El consideră că banii pentru subvenționare, care sunt ai contribuabililor, trebuie să genereze noi locuri de muncă în agricultură și să aducă performanță și sustenabilitate în agricultură. „De aceea este important să exista politici clare în agricultură, iar subvenționarea să fie strict legată de aceste politici”, a conchis Budianschi.

Fermierii cer dublarea subvenţiilor

Autorităţile se arată cooperante, deşi nu prea au bani. Amintim că agricultorii din Republica Moldova au protestat de două ori în primăvara acestui an pentru a primi ajutoare mai mari din partea statului, principala revendicare fiind dublarea fondului de subvenționare de la 600 de milioane la 1,2 miliarde de lei (67 milioane de dolari).

La finele lunii mai, speakerul Andrian Candu a propus mai multe măsuri care ar urma să fie implementate până la 1 iulie. Printre acestea se numără acordarea de credite ieftine pentru agricultori în valoare totală de jumătate de miliard de lei care să fie alocat de Banca Națională prin intermediul băncilor comerciale.

De asemenea, Candu a propus anularea impozitului pe profit pentru agricultori; schimbarea modalității de subvenționare, astfel încât banii să fie acordați per hectar; schimbarea modalității de calcul a prețului la produsele petroliere și acordarea dreptului agricultorilor să importe acest tip de produse.

Andrian Candu a propus ca inițiativele respective să fie înglobate într-o hotărâre de Parlament care să fie aprobată în timpul cel mai apropiat. La rândul lor fermierii se arată sceptici în ce priveşte sinceritatea autorităţilor, considerându-le mai mult promisiuni electorale. Mai ales că ministrul finanţelor Anatol Arapu este foarte rezervat în ce priveşte orice majorare a oricăror finanţări.

via | deschide.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.