03
10
2013
1030
Unde e locul Moldovei pe harta investitorilor străini
Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.
Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat din 163.562 de întreprinderi înscrise în Registrul de Stat, doar 5,4% sunt străine. După număr, cele mai multe întreprinderi străine provin din Turcia, Italia, România, Federaţia Rusă şi Ucraina. Mai puţine, dar avem, şi companii din Germania, SUA, Cipru, Israel, Marea Britanie, Franţa, Siria şi Bulgaria. Investiţiile aduse de acestea devin, însă, tot mai modeste pe an ce trece.
Promovare fără rost
În topul ţărilor după facilitatea de a face afaceri, elaborat de Banca Mondială, nu stăm chiar atât de rău. Ocupăm poziţia 83 din 185 de ţări. Pentru comparaţie, Ucraina e pe 137. Iar ca exemplu de urmat pentru noi ar fi Georgia, aflată pe locul 9.
Şi la nivel local, investitorii străini care au participat la sondajul Magenta Consulting, din marja de la 1 (foarte prost) la 7 (perfect) apreciază experienţa lor investiţională la noi în ţară la nivel de 4.1. De ce atunci investitorii ne evită?
Se pare că prima explicaţie ar sta în proasta promovare. 1/3 dintre investitori au aflat despre Moldova de la cetăţenii moldoveni cu care deţin relaţii de prietenie sau rudenie (26%). Unii au studiat informaţia furnizată de Internet (26%). Alţii au fost încurajaţi de oamenii de afaceri de aceeaşi origine cu ei, care au investit deja în Moldova (24%) sau au apelat la cercetări ale pieţei locale (23%). Lipsa competiţiei în nişa de activitate, locaţia geografică comodă, absenţa sau deficitul produsului pe care l-au lansat sunt alte motive care i-au determinat pe investitorii străini să vină în Moldova.
Nimeni practic nu a indicat ca sursă de informare expoziţiile şi târgurile guvernamentale de promovare a investiţiilor sau evenimentele organizate de ambasadori. Dimpotrivă, acestea au fost calificate drept ineficiente. Pe de o parte, deoarece apelează la strategii informaţionale reactive şi nu proactive, iar prezentările nu acoperă aspectele de interes ale investitorilor, cum ar fi sistemul de taxe, disponibilitatea forţei de muncă, date ce ţin de pieţe şi consumatori sau procedura de iniţiere a businessului. Pe de altă parte, pentru că deseori organizatorii sunt lipsiţi de împuterniciri decizionale, investitorii preferând să negocieze direct cu responsabilii.
La fel de nefuncţionali sau, mai degrabă, rău promovaţi s-au dovedit a fi şi facilităţile investiţionale practicate de Guvern în ţară. Stimulentele fiscale pentru companii, accesul la sursele de finanţare, importurile duty-free, au fost evaluate mai mult negativ decât pozitiv. Marea majoritate a investitorilor — 82% — nu au apelat la acestea, din simplu motiv că n-au auzit de ele, nici înainte, nici după iniţierea afacerii.
Prea mici pentru atâtea probleme
Ideea că Moldova e o ţară cu un climat investiţional neatractiv este pe larg vehiculată de experţii autohtoni. Parţial e susţinută şi de investitorii străini. Problemele cu care se confruntă la noi în ţară, pun sub risc afacerile practic sub toate aspectele:
La acestea se mai adaugă regimul de import şi export, sistemul vamal corupt care implică taxe neoficiale pentru fiecare trecere de frontieră şi programul de lucru ineficient al vămilor. În lungul şir al problemelor se mai numără procedura prost structurată de obţinere a permiselor de şedere şi de muncă, ce implică mult efort nejustificat şi o mulţime de acte, dar şi funcţionarii publici, care prin atitudine şi comportament fac investitorii să ne ocolească ţara.
În plus, dacă deschiderea unei afaceri la noi în ţară implică de la câteva luni până la un an, lichidarea acesteia pare imposibilă. Câteva dintre companiile invitate la sondaj, deşi nu mai sunt funcţionale, nu iniţiază procedura de radiere din cauza procedurii dificile.
S-au obişnuit cu răul?
În ceea ce ţine de performanţa companiilor pe are le conduc, investitorii străini din Moldova se declară mai mult dezamăgiţi. Jumătate dintre ei încă nu au ajuns să vadă rezultatele aşteptărilor iniţiale, fie pentru că sunt noi pe piaţă, fie pentru că încă nu reuşesc să se restabilească după criza economică din 2008, care le-a afectat mai puternic nişa de piaţă.
Paradoxal, dar în pofida tuturor dificultăţilor, 79% din investitori doresc să îşi continue sau extindă afacerea în Moldova. 72% ar recomanda şi altora să-şi aducă aici banii. Iar o evidenţă a celor care ar fi investit, dar au renunţat în Moldova nu se face.
Obişnuiţi cu răul inevitabil, investitorii străini încearcă totuşi să atenueze într-o măsură oarecare sau să împartă riscurile financiare. 3/4 din întreprinderi sunt mici sau micro. În plus, 40% au capital mixt, atât străin, cât şi local.
Sectoarele în care preferă să-şi plaseze banii, deşi nici aici fără probleme, sunt cel al vânzărilor cu amănuntul sau angro. Urmează apoi transportul şi comunicaţiile, investitorii din acest domeniu declarându-se şi cei mai mulţumiţi de mersul afacerilor lor. Pe de o parte datorită interacţiunii mai reduse cu autorităţile administrative autohtone, dar şi a politicilor guvernamentale de susţinere a sectorului IT. Dar cu toate că focusarea investiţiilor străine, mai ales în testarea tehnologiilor şi elaborarea de soft-uri, este vizibilă, potenţialul nu este nici pe departe valorificat. Industria uşoară — confecţiile, liniile de asamblare — prezintă şi ea interes datorită forţei de muncă ieftine de la noi din ţară şi dorinţei companiilor din vest, pe lângă România, să acapareze şi alte ţări din această regiune. Serviciile — back office, call centre, supermarketuri — sunt şi ele solicitate, datorită potenţialului pieţei şi cunoştinţelor de limbi străine ale populaţiei. plus sectorul financiar. Cel mai puţin acoperită este agricultura. În pofida fertilităţii şi calităţii bune a solului, precum şi a potenţialului enorm de absorbţie a investiţiilor, parcelarea excesivă a pământului şi interdicţia de a deţine terenuri arabile în proprietate împiedică dezvoltarea unor afaceri în acest sector. Alături de acestea, lipsa unui sistem de irigare la nivel naţional, preţul mare al motorinei şi combustibilului, absenţa sau utilizarea unui echipament depăşit, sunt alte impedimente invocate de investitori.
Deficienţa cu care se confruntă investitorii în fiecare din nişele ocupate este insuficienţa forţei de muncă calificate, în mare parte datorată problemei emigrării ce afectează ţara. Deşi, anume aceasta este cea mai solicitată resursă locală. 90% din angajaţii companiilor străine intervievate sunt de pe loc. Din afară este adus doar managementul, care fie nu poate fi găsit în Moldova, fie este disponibilizat de compania-mamă cu sediul în străinătate, în special pentru a inocula local cultura organizaţională de peste hotare.
Au probleme, dar şi soluţii
Pentru a genera mai multe investiţii la nivel local, oamenii de afaceri străini propun îmbunătăţirea climatului investiţional sub cel puţin 2 aspecte stringente. Pentru a creşte ponderea resurselor financiare utilizate în ţară, băncile să fie mai cooperante, să adopte o abordare personalizată a clienţilor şi să vină cu oferte avantajoase de contractare a creditelor. Aceasta, în condiţiile în care, conform investitorilor, băncile aplică rate ale dobânzii prea mari pentru creditele acordate persoanelor juridice, procesul de obţinere a acestora e destul de anevoios, iar majoritatea procedurilor bancare sunt mai mult pe hârtie, fapt ce încetineşte deservirea rapidă şi eficientă a clienţilor.
În ceea ce priveşte resursele de muncă, investitorii au menţionat că este nevoie de anumite tipuri de lucrători calificaţi. Iar în baza cererii de pe piaţă, Guvernul ar putea dezvolta programe educaţionale de creşterea a calităţii şi accesului la educaţie de nivel superior.
Totodată, 20% au optat pentru schimbarea metodei de înregistrare în calitate de plătitor TVA.
Alte propuneri de îmbunătăţire vizează:
*Acest articol a fost realizat în baza cercetării Magenta Consulting ce ţine de investitorii străini, la iniţiativa International Finance Corporation, în iunie 2013. Studiul a constat în interviuri cu 92 investitori străini şi 20 experţi guvernamentali în investiţii.
Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat din 163.562 de întreprinderi înscrise în Registrul de Stat, doar 5,4% sunt străine. După număr, cele mai multe întreprinderi străine provin din Turcia, Italia, România, Federaţia Rusă şi Ucraina. Mai puţine, dar avem, şi companii din Germania, SUA, Cipru, Israel, Marea Britanie, Franţa, Siria şi Bulgaria. Investiţiile aduse de acestea devin, însă, tot mai modeste pe an ce trece.
Promovare fără rost
În topul ţărilor după facilitatea de a face afaceri, elaborat de Banca Mondială, nu stăm chiar atât de rău. Ocupăm poziţia 83 din 185 de ţări. Pentru comparaţie, Ucraina e pe 137. Iar ca exemplu de urmat pentru noi ar fi Georgia, aflată pe locul 9.
Şi la nivel local, investitorii străini care au participat la sondajul Magenta Consulting, din marja de la 1 (foarte prost) la 7 (perfect) apreciază experienţa lor investiţională la noi în ţară la nivel de 4.1. De ce atunci investitorii ne evită?
Se pare că prima explicaţie ar sta în proasta promovare. 1/3 dintre investitori au aflat despre Moldova de la cetăţenii moldoveni cu care deţin relaţii de prietenie sau rudenie (26%). Unii au studiat informaţia furnizată de Internet (26%). Alţii au fost încurajaţi de oamenii de afaceri de aceeaşi origine cu ei, care au investit deja în Moldova (24%) sau au apelat la cercetări ale pieţei locale (23%). Lipsa competiţiei în nişa de activitate, locaţia geografică comodă, absenţa sau deficitul produsului pe care l-au lansat sunt alte motive care i-au determinat pe investitorii străini să vină în Moldova.
Nimeni practic nu a indicat ca sursă de informare expoziţiile şi târgurile guvernamentale de promovare a investiţiilor sau evenimentele organizate de ambasadori. Dimpotrivă, acestea au fost calificate drept ineficiente. Pe de o parte, deoarece apelează la strategii informaţionale reactive şi nu proactive, iar prezentările nu acoperă aspectele de interes ale investitorilor, cum ar fi sistemul de taxe, disponibilitatea forţei de muncă, date ce ţin de pieţe şi consumatori sau procedura de iniţiere a businessului. Pe de altă parte, pentru că deseori organizatorii sunt lipsiţi de împuterniciri decizionale, investitorii preferând să negocieze direct cu responsabilii.
La fel de nefuncţionali sau, mai degrabă, rău promovaţi s-au dovedit a fi şi facilităţile investiţionale practicate de Guvern în ţară. Stimulentele fiscale pentru companii, accesul la sursele de finanţare, importurile duty-free, au fost evaluate mai mult negativ decât pozitiv. Marea majoritate a investitorilor — 82% — nu au apelat la acestea, din simplu motiv că n-au auzit de ele, nici înainte, nici după iniţierea afacerii.
Prea mici pentru atâtea probleme
Ideea că Moldova e o ţară cu un climat investiţional neatractiv este pe larg vehiculată de experţii autohtoni. Parţial e susţinută şi de investitorii străini. Problemele cu care se confruntă la noi în ţară, pun sub risc afacerile practic sub toate aspectele:
- corupţia;
- situaţia politică instabilă;
- sistemul de taxe — de exemplu, TVA-ul este restituit fie tardiv, fie deloc dacă nu se insistă;
- lacunele din legislaţie, inclusiv articolele din Codul Fiscal care sunt interpretabile;
- sistemul de control de stat mai mult punitiv, decât de promovare;
- sistemul bancar — rata mare a creditelor, proceduri excesive de control sau executare încetinită
- drumurile extrem de deteriorate
La acestea se mai adaugă regimul de import şi export, sistemul vamal corupt care implică taxe neoficiale pentru fiecare trecere de frontieră şi programul de lucru ineficient al vămilor. În lungul şir al problemelor se mai numără procedura prost structurată de obţinere a permiselor de şedere şi de muncă, ce implică mult efort nejustificat şi o mulţime de acte, dar şi funcţionarii publici, care prin atitudine şi comportament fac investitorii să ne ocolească ţara.
În plus, dacă deschiderea unei afaceri la noi în ţară implică de la câteva luni până la un an, lichidarea acesteia pare imposibilă. Câteva dintre companiile invitate la sondaj, deşi nu mai sunt funcţionale, nu iniţiază procedura de radiere din cauza procedurii dificile.
S-au obişnuit cu răul?
În ceea ce ţine de performanţa companiilor pe are le conduc, investitorii străini din Moldova se declară mai mult dezamăgiţi. Jumătate dintre ei încă nu au ajuns să vadă rezultatele aşteptărilor iniţiale, fie pentru că sunt noi pe piaţă, fie pentru că încă nu reuşesc să se restabilească după criza economică din 2008, care le-a afectat mai puternic nişa de piaţă.
Paradoxal, dar în pofida tuturor dificultăţilor, 79% din investitori doresc să îşi continue sau extindă afacerea în Moldova. 72% ar recomanda şi altora să-şi aducă aici banii. Iar o evidenţă a celor care ar fi investit, dar au renunţat în Moldova nu se face.
Obişnuiţi cu răul inevitabil, investitorii străini încearcă totuşi să atenueze într-o măsură oarecare sau să împartă riscurile financiare. 3/4 din întreprinderi sunt mici sau micro. În plus, 40% au capital mixt, atât străin, cât şi local.
Sectoarele în care preferă să-şi plaseze banii, deşi nici aici fără probleme, sunt cel al vânzărilor cu amănuntul sau angro. Urmează apoi transportul şi comunicaţiile, investitorii din acest domeniu declarându-se şi cei mai mulţumiţi de mersul afacerilor lor. Pe de o parte datorită interacţiunii mai reduse cu autorităţile administrative autohtone, dar şi a politicilor guvernamentale de susţinere a sectorului IT. Dar cu toate că focusarea investiţiilor străine, mai ales în testarea tehnologiilor şi elaborarea de soft-uri, este vizibilă, potenţialul nu este nici pe departe valorificat. Industria uşoară — confecţiile, liniile de asamblare — prezintă şi ea interes datorită forţei de muncă ieftine de la noi din ţară şi dorinţei companiilor din vest, pe lângă România, să acapareze şi alte ţări din această regiune. Serviciile — back office, call centre, supermarketuri — sunt şi ele solicitate, datorită potenţialului pieţei şi cunoştinţelor de limbi străine ale populaţiei. plus sectorul financiar. Cel mai puţin acoperită este agricultura. În pofida fertilităţii şi calităţii bune a solului, precum şi a potenţialului enorm de absorbţie a investiţiilor, parcelarea excesivă a pământului şi interdicţia de a deţine terenuri arabile în proprietate împiedică dezvoltarea unor afaceri în acest sector. Alături de acestea, lipsa unui sistem de irigare la nivel naţional, preţul mare al motorinei şi combustibilului, absenţa sau utilizarea unui echipament depăşit, sunt alte impedimente invocate de investitori.
Deficienţa cu care se confruntă investitorii în fiecare din nişele ocupate este insuficienţa forţei de muncă calificate, în mare parte datorată problemei emigrării ce afectează ţara. Deşi, anume aceasta este cea mai solicitată resursă locală. 90% din angajaţii companiilor străine intervievate sunt de pe loc. Din afară este adus doar managementul, care fie nu poate fi găsit în Moldova, fie este disponibilizat de compania-mamă cu sediul în străinătate, în special pentru a inocula local cultura organizaţională de peste hotare.
Au probleme, dar şi soluţii
Pentru a genera mai multe investiţii la nivel local, oamenii de afaceri străini propun îmbunătăţirea climatului investiţional sub cel puţin 2 aspecte stringente. Pentru a creşte ponderea resurselor financiare utilizate în ţară, băncile să fie mai cooperante, să adopte o abordare personalizată a clienţilor şi să vină cu oferte avantajoase de contractare a creditelor. Aceasta, în condiţiile în care, conform investitorilor, băncile aplică rate ale dobânzii prea mari pentru creditele acordate persoanelor juridice, procesul de obţinere a acestora e destul de anevoios, iar majoritatea procedurilor bancare sunt mai mult pe hârtie, fapt ce încetineşte deservirea rapidă şi eficientă a clienţilor.
În ceea ce priveşte resursele de muncă, investitorii au menţionat că este nevoie de anumite tipuri de lucrători calificaţi. Iar în baza cererii de pe piaţă, Guvernul ar putea dezvolta programe educaţionale de creşterea a calităţii şi accesului la educaţie de nivel superior.
Totodată, 20% au optat pentru schimbarea metodei de înregistrare în calitate de plătitor TVA.
Alte propuneri de îmbunătăţire vizează:
- reducerea numărului de acte necesare pentru obţinerea certificatelor
- mai multe servicii publice online
- tendere publice mai transparente
- oferte de investiţii pentru diverse domenii de interes
- controale de îmbunătăţire şi nu de pedepsire, cel puţin la început
- proceduri mai simple de imigrare în ţară
- oficii vamale cu program de lucru 24/7.
*Acest articol a fost realizat în baza cercetării Magenta Consulting ce ţine de investitorii străini, la iniţiativa International Finance Corporation, în iunie 2013. Studiul a constat în interviuri cu 92 investitori străini şi 20 experţi guvernamentali în investiţii.
via eco.md
-
Domeniu:
