În conformitate cu prevederile art. 69² alin. (1) și (2) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul impozabil obţinut de subiectul impunerii din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei în perioada fiscală de declarare.

Contribuabilii care aplică regimul de impozitare conform capitolului respectiv utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap. 6 din titlul II al Codului fiscal. Potrivit art. 44 alin. (1) lit. a) și b) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, se aplică următoarele metode de evidenţă:

- pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă;
- pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă sau contabilitatea de angajamente;

Conform alin. (2) din articolul menționat, prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia:
a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă;
b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.

Prin urmare, persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și care aplică metoda de casă ca metodă de evidență, va constata venitul în anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub altă formă.

Totodată, și deducerea cheltuielilor suportate aferente venitului respectiv se va efectua în anul fiscal în care persoana respectivă constată obținerea venitului în mijloace băneşti sau sub altă formă.