Pe lângă veniturile neimpozabile, există venituri pentru care nu se prezintă Declarația? Codul fiscal (CF) stabilește pentru o categorie de venituri reținerea finală a impozitului la sursa de plată, care scuteşte beneficiarul câştigurilor şi veniturilor de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora. La categoria veniturilor respective se aplică cote de impunere diferite de cele specificate de art. 15 din CF.

Pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de pasageri în regim de taxi impozitul este achitat de angajatori, pentru angajații companiilor rezidente ale parcului IT este inclus în componența impozitului unic care, la fel, este achitat de angajator. Care este modul de utilizare de către aceștia a scutirilor personale? Le pot transmite soției/soţului? Angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc angajatului conducător auto salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate), sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar pentru fiecare angajat din venitul ce nu depășește 10000 lei pe lună1.

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

Este obligată persoana fizică să prezente Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)? Amintim despre faptul că obligația de prezentare a Declarației este dictată de obligația de achitare a impozitului pe venit. În situația în care persoana obține venituri din două sau mai multe locuri, vom distinge reguli separate pentru fiecare dintre cele două etape:

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Venitul impozabil sub formă de creștere de capital s-a modificat de la 50% la 20%. Cum urmează a fi aplicate aceste modificări în contextul celor două etape? Creșterea de capital reprezintă o sursă de venit impozabilă, care se determină ca urmare a înstrăinării activelor de capital. Este necesar să remarcăm că active de capital sunt: a) acţiunile, obligaţiunile; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;

Contribuabilul o va putea utiliza scutirea pentru persoana întreținută dacă, la situația de 30 septembrie și 31 decembrie 2018, va întruni anumite condiții. Ce presupun acestea? Pentru persoanele întreținute, în sensul art. 35 din Codul fiscal, suma scutirii, pe perioade fiscale, este de 8460 și 750 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, a persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 4500 de lei.