Biroul Naţional de Statistică îi întreabă anual pe cetăţenii ţării despre veniturile şi cheltuielile pe care le au. Respondenţii sunt selectaţi aleatoriu, iar informaţia obţinută este utilizată în principal pentru determinarea nivelului de trai al populaţiei. Şefa Direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai, Ala Negruţa, a declarat pentru IPN că la Chişinău persoanele sunt mai reticente în comparaţie cu oamenii de la sate şi se înregistrează o rată mai înaltă a celor care refuză să se implice în cercetare. BNS dă asigurări că informaţiile colectate sunt folosite doar în scopuri statistice şi sunt prezentate în mod generalizat, iar datele individuale nu figurează nicăieri. Asigurarea confidenţialităţii porneşte chiar de la angajarea operatorilor, colectarea şi introducerea datelor în calculator. Datele de identitate ale respondenţilor nu figurează nicăieri şi nu este niciun criteriu de identificare a persoanei. Deşi diferenţa nu este foarte mare, studiul arată că în Moldova oamenii au cheltuieli mai mari decât veniturile. Este o situaţie comună şi pentru alte state. Pentru obţinerea unui tablou mai realist, la determinarea indicatorului de bunăstare se iau informaţiile despre cheltuieli, pentru că oamenii sunt mai deschişi să vorbească despre cheltuieli decât despre venituri. Cercetarea se realizează pe întreg teritoriul ţării, anual fiind intervievate circa 10 mii de gospodării. În cercetare sunt incluse toate persoanele din cadrul gospodăriilor individuale selectate aleatoriu. Nu sunt cuprinse în cercetare persoanele deţinute în închisori, cele care locuiesc în aziluri pentru bătrâni, orfelinate şi cămine studenţeşti.

via | www.statistica.md