Verificările auditului au identificat probleme și deficiențe majore în gestionarea resurselor Fondului Ecologic Național (FEN), care au limitat eficiența și eficacitatea gestionării acestora, precum și atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din FEN. Este concluzia Curții de Conturi în urma desfășurării auditului conformității gestionării mijloacelor FEN în 2017. Hotărârea Curții cu privire la Raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 august curent. Astfel, Curtea a identificat mai multe carențe în activitatea Consiliului de Administrare a FEN. În primul rând, s-a atestat că lipsa criteriilor de prioritizare propuse spre aprobare Consiliului a condiționat acceptarea proiectelor investiționale în lipsa unor proceduri de concurs. Totodată, s-a identificat aprobarea de către Consiliu a finanțării proiectelor investiționale respinse de către experții în domeniu, urmare a neeficienței investițiilor solicitate de beneficiari. De asemenea, Consiliul acceptă și aprobă proiecte investiționale care nu întrunesc criteriile de eligibilitate stabilite de cadrul regulator. Modul și criteriile de preselecție, aprobare spre finanțare și de distribuire a mijloacelor Fondului necesită îmbunătățiri, unele proiecte fiind aprobate cu întârziere, în timp ce altele au fost examinate în regim de urgență, se spune în document. Curtea mai menționează în Raport despre prezența în cadrul regulator a unor prevederi contradictorii, ceea ce a condiționat efectuarea unor cheltuieli care nu corespund rigorilor legislației din domeniu. În același timp, lipsa unor proceduri pentru efectuarea transferurilor din FEN a determinat tergiversarea efectuării acestora și, ca urmare, sistarea executării lucrărilor, prin aceasta împiedicând implementarea eficientă a proiectelor finanțate din mijloacele Fondului. În cadrul efectuării achizițiilor publice, s-au acceptat oferte cu valori reduse sau majorate față de valoarea estimativă stabilită de cadrul regulator - este o altă concluzie a echipei de audit. Grupurile de lucru pentru achiziții au admis oferte care nu au corespuns principiului liberei concurențe, în cadrul licitațiilor desfășurate participând unii și aceiași operatori economici. Curtea mai menționează în Raport despre insuficiența activităților de monitorizare a implementării proiectelor investiționale și de gestionare a mijloacelor FEN. Astfel, nu s-a asigurat examinarea implementării proiectelor investiționale finanțate din FEN nici de către Consiliul de Administrare, nici de către ministerul de resort. Curtea a mai identificat clasificarea neconformă a transferurilor, precum și netransferarea în bugetul de stat a sumelor de alocații restituite din anii precedenți de către beneficiari. Alte nereguli: • supraevaluarea valorii proiectelor în cadrul verificării și expertizării documentației de proiect de către verificatori - persoane fizice atestate; • executarea lucrărilor de implementare a proiectelor investiționale de către subantreprenori, acest fapt nefiind menționat în ofertă și în contractul de antrepriză; • nesolicitarea de către beneficiarii proiectelor investiționale a garanției de bună execuție de la antreprenori pentru lucrările realizate; • efectuarea supravegherii tehnice în lipsa contractelor încheiate între beneficiarul și responsabilul de supravegherea tehnică; • nefacturarea lucrărilor executate a condus la neîncasarea în buget a TVA în valoare de 1364,1 mii lei. În Raport se mai spune că situația actuală a FEN se datorează, în primul rând, nerespectării legislației în domeniu, fapt dovedit de evaluările subiective ale proiectelor investiționale, acestea fiind selectate în lipsa competitivității între ele și a unor criterii de prioritizare cu o relevanță majoră și cu un impact economic și social semnificativ. Pentru redresarea situației existente, este necesară întreprinderea unor măsuri urgente de instituire a unui management corelat, în vederea valorificării eficiente a resurselor alocate din FEN. În acest sens, Curtea recomandă Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și administrațiilor publice locale: • elaborarea cadrului regulator transparent aferent criteriilor de prioritizare și procedurile de concurs (competitivitate) pentru proiectele investiționale înaintate la etapa de preselecție prin descrierea schematică/narativă a tuturor proceselor operaționale; • aprobarea politicilor și planurilor de acțiuni privind utilizarea durabilă a mijloacelor FEN, care să includă: stabilirea domeniilor prioritare privind utilizarea resurselor financiare ale fondului; criteriile de evaluare și selectare a proiectelor, inclusiv restricțiile pentru potențialii beneficiari de proiecte, care, în cadrul implementării proiectelor investiționale anterioare, nu au respectat criteriile de eligibilitate aferente utilizării mijloacelor din FEN; • elaborarea criteriilor uniforme și eficiente de prioritizare pentru proiectele investiționale demarate, prin revizuirea listei proiectelor investiționale în derulare, • revizuirea procedurilor actuale de finanțare a proiectelor investiționale, în special, la repartizarea alocațiilor, prioritate fiind acordată proiectelor în derulare. • includerea conformă în contractele încheiate cu responsabilii tehnici a cuantumului de plată pentru supravegherea executării lucrărilor la implementarea proiectelor investiționale finanțate din FEN; • reflectarea conformă în evidența contabilă a investițiilor în curs de execuție aferente implementării proiectelor investiționale. Fondul Ecologic Național a fost creat pentru colectarea de resurse suplimentare în vederea finanțării măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție a ecosistemelor. În acest sens, Guvernul are așteptări majore în privința raportului cost-eficiență cu referire la utilizarea mijloacelor FEN și impactul acestora asupra situației ecologice din republică.