1. existenţa restanţei, ţinînd cont de prevederile art.252 din Codul fiscal;
2. neexpirarea termenelor de prescripţie stabilite de Codul fiscal;
3. necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile prevăzute la art.194 alin.(1) lit.c) şi d);
4. contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau în proces de insolvabilitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

1. încasare a mijloacelor băneşti, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
2. ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină;
3. urmărire a bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la lit.a) şi b);
4. urmărire a datoriilor debitoare ale contribuabililor prin modalităţile prevăzute la lit.a), b) şi c).

via | www.fisc.md