Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate. Conform documentului, acesta este o continuare a Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020”, adus în concordanță cu prognozele privind datoria de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii și se axează pe descrierea strategiei de finanțare a deficitului bugetului de stat și identificarea factorilor de cost și de risc aferenți. Pentru anul 2019 în valoare nominală PIB-ului țării va constitui 209,3 mld. lei (în anul curent - 191,7 mld. lei), în anul 2020 acesta va crește până la 228,1 mld., iar în anul 2021 se așteaptă la nivelul de 248,8 mld. lei. Rata reală de creștere a economiei este estimată la 4% pentru anul 2019 (cu o diminuare comparativ cu anul curent, în care se așteaptă 4,5%), iar pentru anii 2020-2021 se preconizează câte 3,8%. Deficitul bugetului de stat în perioada 2019-2021 va constitui în medie 2,3%, situându-se în intervalul (-2,6%) - (-1,9%) din PIB, se spune în document. Proiectul Programului este elaborat reieșind din situația economică din țară, constrângerile determinate de piața financiară locală, de rating-ul de țară al Republicii Moldova care a fost revizuit de către Moody’s pe parcursul lunii noiembrie 2018, astfel fiind afirmat rating-ul B3 cu perspectivă stabilă precum și de scorul CPIA pentru Republica Moldova - performanță medie în ceea ce privește politicile și prevederile instituționale. Documentul conține parametrii de risc și sustenabilitate aferenți datoriei de stat. Conform acestora, datoria scadentă în decurs se un an va constitui 15-25% din total. Se prevede că datoria de stat internă va oscila între 35% și 50% din suma totală, cea în valută străină nu va depăși 40% din totalul datoriei, cea cu rata dobânzii variabilă va fi de maxim 40%, iar valorile mobiliare de stat emise pe piața primară scadente în decurs de un an vor constitui 70-85%. Pe termen mediu prevalează tendința de acoperire a deficitului bugetar preponderent din surse externe, relevând dependența considerabilă a țării de creditorii externi și implicit de condițiile financiare și structurale de accesare a fondurilor externe. Se estimează că în anii 2019-2021 Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe care vor fi direcționate în medie de 25,0% pentru susținerea bugetului, iar pentru finanțarea proiectelor investiționale circa 75,0%. Totodată, 20,0% din împrumuturile de stat externe vor fi acordate de la creditorii bilaterali, iar restul 80,0% de instituțiile multilaterale. Proiectul conține analiza riscurilor asociate portofoliului datoriei de stat, printre care se indică creditarea limitată la condiții concesionale, incertitudinea privind debursările de la creditorii oficiali ținând cont de dependența țării de partenerii externi de dezvoltare, dar și cea de pe plan mondial și factorii politici, majorarea ratei inflației și înăsprirea politicii monetare a BNM, deprecierea cursului de schimb oficial al leului în raport cu principalele valute în care este denominată datoria de stat externă. Totodată, în proiect sunt propuse măsuri de atenuare. Printre acestea se regăsesc diversificarea instrumentelor de datorie de stat internă și sporirea atractivității acestora, interacțiunea continuă dintre managementul datoriei și gestionarea lichidităților bugetului de stat, continuarea implementării programului FMI prin intermediul mecanismelor ECF și EFF pentru reforma în domeniul financiar și economic. Scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a celor specifice, precum și acțiunile care vor fi întreprinse de către autorități în vederea asigurării finanțării și îmbunătățirii structurii portofoliului de datorie, este indicat în nota informativă a proiectului.