Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3). (1) Contractul internațional privitor la importul mărfii din China Pentru a determina cine poartă riscul perturbărilor, un jurist, în primul rând, va trebui să determine care lege guvernează contractul internațional: legea Republicii Moldova, legea Chinei sau poate legea unei alte jurisdicții. În mod normal, contractul ar trebui să cuprindă o clauză privind legea aplicabilă, care este pe deplin recunoscută de Cartea a V-a a Codului civil. În lipsa unei asemenea clauze, contractul va fi guvernat de legea statului în care își are sediul vânzătorul, adică se va aplica legea Chinei. Totuși, atât Republica Moldova cât și China (și alte 80+ state ale lumii) sunt parte la Convenția ONU din 1980 privind contractele de vânzare internațională de mărfuri (CVIM), care se va aplica contractului. În completare, se va aplica legea care guvernează contractul. Art. 79 din CVIM exonerează vânzătorul de răspundere (adică de obligația de a repara prejudiciul) dacă nu poate livra la termen din cauza unui eveniment care îndeplinește patru condiții: (a) evenimentul este în afara controlului vânzătorului, în special, evenimentul se află în sfera de risc a vânzătorului, cum ar fi o grevă pe care vânzătorul ar fi putut să o controleze ori pe care vânzătorul însuși a provocat-o. Răspândirea unui virus, îmbolnăvirea în masă a personalului și deciziile autorităților chineze de a interzice redeschiderea uzinelor și circulația oamenilor după revelionul chinezesc sunt în afara controlului vânzătorului. (b) evenimentul este un impediment în livrarea mărfurilor de către vânzător la timp – materia primă nu este furnizată de furnizori, salariații nu se prezintă la uzină, formalitățile vamale sunt perfectate lent. Simplul faptul că producerea și livrarea a devenit mai costisitoare, nu permite invocarea art. 79 CVIM, dacă, totuși, livrarea mărfii este posibilă folosind măsuri de alternativă, chiar și mai costisitoare. (c) perturbarea să fi fost imprevizibilă pentru vânzătorul concret. Dacă contractul a fost încheiat în anul 2020, când știrile anunțau despre apariția noului virus în Wuhan, China, se consideră că părțile contractante trebuiau să îl ia în cont. Deci, una din părți, chiar dacă a fost împiedicată să execute la timp contractul, oricum va comite o neexecutare nejustificată și va fi responsabilă de prejudiciul suferit de cealaltă parte. De exemplu, sub forma plății eventualelor penalități de întârziere prevăzute de contract. (d) vânzătorul să nu fi putut lua măsuri alternative pentru a depăși impedimentul sau efectele sale. Atunci când mărfurile sunt lucruri personalizate și nu pot fi produse în altă parte, vânzătorul chinez va fi exonerat de răspundere. Dar nu și în cazul când se va demonstra că, de fapt, el ar fi putut să obțină mărfurile necesare în altă parte, la altă uzină, chiar și în altă țară, și chiar dacă este mai costisitor. Este posibil că vânzătorul chinez va invoca faptul că, deși uzina vânzătorului lucrează, uzina furnizorului său este stopată ori lucrează cu perturbări. În acest caz, art. 79(2) CVIM cere vânzătorul chinez să demonstreze atât perturbarea la furnizor, cât și efectul perturbator în privința uzinei vânzătorului. Chiar dacă sunt întrunite cele patru condiții de exonerare de răspundere de la art. 79 CVIM, o protecție a vânzătorului este că el, pe durata când reunește cele patru condiții, nu va fi ținut să repare prejudiciul suferit de cumpărătorul din Moldova. Totuși, aceasta nu oprește cumpărătorul din Moldova să exercite alte remedii juridice în caz de nelivrare a mărfii, de exemplu, să nu plătească prețul la termen (art. 71 CVIM) ori chiar să declare rezoluțiunea contractului internațional, să se elibereze de obligația de plăti prețul și să caute alte mărfuri în altă parte (art. 49 CVIM, care impune condiții rigide). Art. 79(4) CVIM obligă vânzătorul chinez să notifice cumpărătorul din Moldova despre perturbare și durata ei anticipată. Dacă nu o face, cumpărătorul poate cere repararea prejudiciului, însă nu pentru nelivrarea mărfii la timp, ci pentru neinformare, ceea ce a împiedicat cumpărătorul să întreprindă măsuri pentru a diminua daunele sale și a identifica surse alternative de mărfuri. Pot exista cazuri când cele menționate mai sus nu se aplică: — Părțile ar trebui, înainte de toate, să citească contractul semnat și oricare condiții generale/standard care li se aplică pentru a determina dacă contractul conține o clauză de forță majoră și să evalueze dacă clauza lărgește sau limitează cazurile în care un vânzător poate invoca un anumit impediment. De exemplu, în unele clauze de forță majoră se indică doar „epidemii” sau „acte guvernamentale” fără a se cere ca ele să fi fost imprevizibile și insurmontabile, ceea ce va însemna că vânzătorul chinez poate invoca mai multe evenimente și perturbări pentru a se exonera de răspundere. — Contractul internațional ar putea să cuprindă o clauză, care înlătură de la aplicare CVIM și lui i se aplică doar o lege națională. O asemenea clauză este valabilă și atunci răspunsul la problemele ridicate trebuie căutat în legea aplicabilă contractului. Suplimentar, riscul în transportul mărfurilor îl suportă partea în sarcina căreia cade transportul. Dacă contractul de vânzare internațională a mărfurilor chinezești prevede locul livrării Incoterms EXW China, cumpărătorul este cel care trebuie să identifice transportatorul și să-l plătească. Dacă, invers, locul livrării este Incoterms DDP Chișinău, transportul rămâne responsabilitatea vânzătorului chinez și el trebuie să se asigure că transportul are loc la timp ori să poarte răspundere contractuală, decât dacă se poate prevala pe art. 79 CVIM (descris mai sus). (2) Contractul național de revânzare a mărfurilor importate Contractul de vânzare-cumpărare de mărfuri dintre două întreprinderi din Moldova este guvernat de legea Moldovei și, în special, de Codul civil al R. Moldova. Art. 904 din Codul civil este foarte similar în abordare cu art. 79 CVIM și, pentru a exonera vânzătorul de nelivrarea mărfii la timp, impune aceleași patru condiții menționate mai sus. La fel, se aplică aceeași rezervă de a verifica textul contractului privind prezența unei „clauze de forță majoră” sau a unei clauze privind „răspunderea părților”, care va avea prioritate față de art. 904 din Codul civil și ar putea să lărgească sau să limiteze spectrul de impedimente, care justifică neexecutarea contractului. Întrebarea care ridică dificultăți este dacă evenimentele din China sunt un impediment (condiția 2) și sunt insurmontabile (condiția 4) privitor la contractul național. Testul legal este dacă, având în vedere felul mărfurilor, vânzătorul ar fi putut obține mărfurile de același fel în altă parte, din altă țară, chiar și la prețuri mai mari. Dacă răspunsul este afirmativ, atunci vânzătorul din Moldova nu poate invoca art. 904 față de cumpărătorul din Moldova. Iar dacă vânzătorul a identificat o sursă de alternativă, mai costisitoare (de exemplu, importă ciuperci de un anumit fel din Bulgaria și nu din China), costurile suplimentare, conform regulii generale, cad pe vânzător (art. 1083). Doar în cazuri excepționale, când costurile sunt excesiv de împovărătoare (e.g. o creștere de măcar 70% din preț), vânzătorul poate iniția procedura de ajustare a prețului contractului în procedura prevăzută de art. 1083 alin.(2) Cod civil. Din nou, clauzele contractului național ar putea avea efectul de a modifica regulile expuse mai sus. De exemplu, într-o extremă, ele ar putea permite vânzătorului să declare rezoluțiunea contractului dacă executarea contractului devine mai scumpă, ori, în altă extremă, ele ar putea prevedea că vânzătorul garantează prețul și își asumă riscul fluctuațiilor pe piața internațională. (3) Contractul de export al mărfurilor din Moldova în China Acesta fiind un contract internațional, lui se va aplica CVIM. Dacă livrarea mărfurilor moldovenești în China rămâne posibilă (e.g. nu este o interdicție de import a vinurilor moldovenești), împrejurarea că restaurantele chineze sunt închise și a scăzut cererea, din nou, este o problemă de impreviziune (hardship), pe care însă CVIM nu o reglementează. Pentru a vedea dacă cumpărătorul chinez poate cere reajustarea prețului (reducerea lui) ori chiar rezoluțiunea contractului cu consecința că mărfurile nu vor mai fi livrate, trebuie verificată legea aplicabilă contractului. În absența unei alegeri a legii aplicabile, contractului i se va aplica legea sediului vânzătorului, adică legea Republicii Moldova și, în particular, art. 1083, care reglementează impreviziunea (hardship) și impune condiții foarte restrictive pentru exercitarea acestor remedii. Plus, el nu permite exercitarea acestor remedii de către cumpărătorul chinez prin simplă notificare, ci doar prin acțiune în judecată ori în arbitraj (dacă contractul conține o clauză arbitrală). Chiar și pe durata procesului judiciar, părțile sunt ținute să execute contractul „pe vechi”. Din nou, trebuie verificate clauzele contractului, inclusiv orice condiții generale aplicabile, fiindcă ele ar putea să modifice radical regimul legal de la art. 1083, inclusiv prin plasarea în sarcina unei singure părți contractante a riscurilor legate de lipsa cererii pe piața chineză. Autor: Octavian Cazac, av., dr., Partener Țurcan Cazac, b.a.a. Cei care vor să afle mai mult la subiectul exonerării de răspundere din cauza unui eveniment în afara controlului (forța majoră) pe legea R. Moldova, pot vizualiza un video de instruire de 3 ore și 40 min, gratuit. Important: Declinare de răspundere Odată cu intrarea în vigoare la 1 martie 2019 a art. 2018 a Codului civil al Republicii Moldova, trebuie să subliniem că informația cuprinsă în nota de față nu constituie o consultație juridică și nu ar trebui să vă bazați pe ea în decizii concrete. Fiecare caz este specific. Vă recomandăm să obțineți o consultație juridică profesionistă înainte de a lua orice decizie importantă. Evident că legea ar trebui să se aplice uniform, iar situațiile similare ar trebui să primească soluții similare. Dreptul nu ar trebui să fie o surpriză. Experiența arată însă că linia de comportament a părților contractante, curgerea timpului, aspectele de probațiune și alte circumstanțe relevante au impact asupra soluției finale a cazului.

via | turcanlaw.md