Guvernul francez a anunţat, miercuri, că va rata anul viitor şi în 2016 ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, dar a avertizat că nu va lua măsuri suplimentare de austeritate, în ciuda presiunilor Uniunii Europene, informează AFP. Proiectul de buget pentru 2015 prevede un deficit bugetar de 4,3% din PIB, faţă de 4,4% la finalul acestui an. Indicatorul ar urma să ajungă în 2017 la nivelul de sub 3% stabilit de Uniunea Europeană. Ţinta unui deficit bugetar de sub 3% trebuia atinsă anul viitor, după ce guvernul francez ceruse deja de două ori amânarea termenului. Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a declarat că guvernul are sub control cheltuielile şi că "şi-a îndeplinit responsabilităţile", justificând rezultatele slabe ale economiei franceze prin situaţia nefavorabilă din Europa. Mai mult decât atât, Sapin a subliniat că Europa trebuie, la rândul său, "să-şi asume responsabilităţile în toate componentale sale", pentru a susţine activitatea economică din regiune. Franţa ocupă locul al doilea în topul ţărilor din UE în ceea ce priveşte cheluielile bugetare. Astfel, cheltuielile bugetare vor reprezenta în acest an 56,5% din PIB, urmând să scadă până la 54,5% din PIB în 2017. Guvernul a avertizat, însă, că nu va face niciun efort suplimentar pentru a reduce deficitul bugetar, astfel că nu va introduce măsuri de austeritate.

Francezilor nu li se va cere să facă eforturi suplimentare. Deşi guvernul îşi asumă un buget responsabil pentru a redresa ţara, acesta refuză orice măsură de austeritate, se arată în comunicatul guvernului, citat de AFP.

Executivul de la Paris este criticat la nivel european în legătură cu ritmul aplicării reformelor structurale care ar trebui să echilibreze finanţele şi să revigoreze economia. Politicieni, oameni de afaceri şi analişti dau ca exemple pozitive Spania şi Portugalia şi comentează cu severitate situaţia din Franţa şi Italia, care întârzie aplicarea de măsuri ferme şi ţin astfel în loc întreaga zonă euro. De asemenea, guvernul a reafirmat că nu va renunţa la aplicarea reformelor promise, în ciuda costurilor pe care acestea le implică. De pildă, aproximativ nouă milioane de contribuabili ar trebui să beneficieze de pe urma unei reforme fiscale privind veniturile populaţiei, reformă care ar costa 3,2 miliarde de euro. Guvernul estimează o creştere economică a Franţei de 1% anul viitor şi de 1,9% în 2017. Credibilitatea Franţei în faţa partenerilor săi europeni a primit o nouă lovitură marţi, înainte de adoptarea principalelor linii directoare ale bugetului pe 2015, în urma anunţării unei datorii publice care a depăşit pentru prima oară 2.000 de miliarde de euro. Potrivit Institutului naţional de statistică, datoria publică a atins la sfârşitul celui de-al doilea trimestru 2.023,7 miliarde de euro, cu 28,7 miliarde de euro mai mare comparativ cu trimestrul precedent. În termeni procentuali, datoria a atins 95,1% din PIB, fiind cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul de la sfârşitul primului trimestru, potrivit unui comunicat al institutului. Creşterea datoriei a fost provocată de cheltuielile statului, care au crescut cu 35,2 miliarde de euro, în timp ce datoriile administraţiilor de securitate socială şi ale administraţiilor locale au scăzut.

via www.zf.ro