Propunerea Franţei de a proteja campionii din in­dustria europeană prin relaxarea regulilor concu­ren­ţei din UE este cel mai recent semn al revitalizării unui naţionalism economic postcriză care face mai grea viaţa unora dintre marile companii americane, scrie The Wall Street Journal. Amazon, Apple, Pfizer, Starbucks şi, mai recent, General Electric se numără prin­tre gi­ganţii americani care s-au trezit con­fruntându-se în ultimele luni în Eu­ropa cu presiuni politice şi legislative. Luna trecută Facebook a făcut un pas neobişnuit cerând auto­ri­tă­ţii antitrust din UE să-i ana­lizeze achiziţia de 19 miliarde de dolari a WhatsApp din cauza îngrijorărilor că operatorii naţionali de teleco­mu­nicaţii vor face pre­siuni asupra autorităţilor locale să împiedice tranzacţia. Pe măsură ce revenirea econo­mică slabă a făcut mai puternice partidele mici naţionaliste, valul de protecţionism a trecut dincolo de ţările protecţioniste prin tradiţie precum Franţa în state cu guverne mai li­be­rale, spre exemplu în Marea Britanie şi Suedia, spun analiştii. Valul are o tendinţă antiamericană, amplificată de dovezile că Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA) i-a spionat pe cetăţenii europeni.

Scandalul NSA este unul dintre factori. Com­paniile americane sunt nevinovate, dar cumva au devenit ţapii ispăşitori, a afirmat un avocat european specializat pe cazuri de concurenţă neloială.

La atmosfera antiamericană contribuie inves­ti­gaţiile lansate de Comisia Europeană asupra afacerilor a trei multinaţionale în Europa dintre care două, Apple şi Starbucks, sunt americane. Ancheta vine în contextul furiei guvernelor europene cauzată de taxele foarte mici plătite de unele dintre multinaţionale în vremuri în care puterea financiară a statelor este erodată de auste­ritate şi s-ar putea extinde asupra unor jucători precum Google. Avertismente Analiştii avertizează că pro­tec­ţionismul, dacă va lua am­ploare, ar putea afecta inves­tiţiile străine din Europa şi poate pune în pericol acordul de comerţ liber negociat de statele europene cu SUA. În Marea Britanie şi Franţa două propuneri de achiziţii de către companii americane au întâmpinat rezistenţă politică neobişnuit de aprigă. În Marea Britanie oferta de miliarde de dolari a Pfizer pentru preluarea AstraZeneca s-a lovit mai întâi de opoziţia guvernului conservator înainte de a fi respinsă de compania ţintă. În Franţa, General Electric a trebuit să modifice oferta de 17 miliarde de dolari de cumpărare a activelor din energie ale Alstom pentru a intra în graţiile Parisului. Guvernul francez ar fi preferat altfel oferta făcută pentru Alstom, un jucător strategic din industria ţării, de conglomeratul german Siemens. Parisul propune acum o relaxare radicală a regulilor antitrust ale UE care ar ajuta la crearea unor campioni naţionali.

via www.zf.ro