Налог на недвижимое имущество 2021 Основными нормативными актами, используемыми в процессе администрирования налога на недвижимое имущество/земельного налога, являются: 1) для объектов недвижимого имущества, оцененных территориальными кадастровыми органами: раздел VI Налогового кодекса (НК);2) для объектов недвижимого имущества, не оцененных территориальными кадастровыми органами: Закон о введении в действие раздела VI НК и ст. 277, 283, 284 раздела VI НК.

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Prin Legea nr.257/2020 privind modificarea unor acte normative au fost operate mai multe modificări în Codul fiscal, inclusiv aferente facturii fiscale. În continuare vom aborda sumar cele mai importante modificări aprobate.    1.Termenul de eliberare a facturii fiscale pentru unele livrări impozabile

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.  

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.