Peste 100 de oficiali, analiști financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experți independenți s-au reunit marți, 24 septembrie 2019, la Chișinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieței financiare în Republica Moldova. Organizatorii conferinței „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Națională a Moldovei (BNM) și CFA Society Romania, și-au propus să facă un schimb de experiență între investitorii profesionali din Republica Moldova și cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieței financiare și de a implementa excelența profesională în sectorul financiar din Republica Moldova.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Definirea mai clară a principiilor fundamentale ale auditului intern (integritate, obiectivitate, competență și confidențialitate), dar și alinierea acestora la prevederile Codului de Etică al Institutului Auditorilor Interni, concretizarea și interpretarea logică a regulilor de conduită ce țin de fiecare principiu fundamental sunt principalele modificări ce vizează Codul etic al auditorului intern. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și Cartei de audit intern. Documentul a fost elaborat ținând cont de faptul că, odată cu punerea în aplicare a modificărilor operate la Legea privind controlul financiar public intern nr.229/2010 și Standardele naționale de audit intern, aprobate prin Ordinul

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

„E” S.R.L. nu a achitat restanţele acumulate la capitolul impozitul pe venit şi ca urmare organul fiscal a emis ordinul incaso pentru încasarea mijloacelor băneşti de la contul valutar al entităţii, având în vedere că aceasta nu dispunea de mijloace băneşti la contul bancar în monedă naţională. Entitatea consideră că SFS nu urma să încaseze mijloace băneşti de la contul în valută străină, iar restanţa acumulată urma să fie achitată imediat ce vor fi disponibile mijloace băneşti la contul bancar în valută naţională şi intenţionează să conteste acţiunile fiscului. Care sunt prevederile legislaţiei în cazul dat?

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului continuă să promoveze și să susțină dezvoltarea agriculturii ecologice, care rămâne o prioritate de nivel național, aceasta asigură atât produse ecologice pentru consumatori, cât și un venit important agricultorilor din acest sector. Pentru asigurarea transferului de informație bazat pe experiență practică națională și internațională, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a semnat un Memorandum de Înțelegere cu filiala Fundației Internationale “Liechtenstein Development Service” în Moldova. Grație acestei colaborări, vor fi oferite oportunități de îmbunătățire a cunoștințelor pentru tinerii care studiază horticultura.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Unii finanțatori externi ar putea debloca finanțările pentru Republica Moldova chiar și până la semnarea unui acord cu Fondul monetar Internațional. o declarație în acest sens a fost făcută astăzi de către ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, după conferința „Perspective în fiscalitate – 2016”.

Costul total al proiectelor de finanțare existente sau planificate pentru lansare în perioada imediat următoare este estimat la 320 mil. euro. Banii vor fi oferiți de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltarea, Banca Europeană pentru Investiții, alți donatori și creditori externi.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Este în drept contribuabilul să beneficieze de prevederile statuate de art. 229 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal (CF), în cazul în care efectuează plățile la buget prin intermediul Contului unic, iar banca să treacă la scăderi aceste sume?

1. (28.15.60) Este obligatorie completarea coloanelor 10.6 — 10.7 a facturilor fiscale emise cu mențiune ,,Non livrare”, în cazul documentării de către cumpărător a returului de marfă?

Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

Sporirea accesului la informație privind activitatea Guvernului, îmbunătățirea cooperării cu societatea civilă, responsabilizarea administrației publice și modernizarea serviciilor publice sunt cele 4 obiective ale Planului de acțiuni pentru o guvernare deschisă pe anii 2019-2020. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Planul conține 6 acțiuni și circa 30 de sub-acțiuni, printre care: publicarea pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor a bugetului pentru cetățeni după adoptarea în Parlament a Legii bugetului și a raportului privind executarea acestuia, precum și publicarea pe paginile oficiale ale autorităților publice a informației privind planificarea şi executarea bugetelor și achiziţiile publice.

Resursele alocate în cadrul proiectelor finanțate din surse externe nu vor putea fi utilizate în alte scopuri decît cele prevăzute în acordurile încheiate între autoritățile (instituțiile) bugetare și donatorii de mijloace financiare. O completare în acest sens este propusă de către Ministerul Finanțelor în Legea privind finanțelor publice și responsabilitatea bugetară.

Reprezentanța locală a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) va oferi suport Republicii Moldova pentru elaborarea de politici de susținere a fermierilor mici și mijlocii, promovarea agriculturii durabile și inovative, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea securității alimentare. Asistența va fi oferită în cadrul noului program ce va fi semnat anul acesta.