Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.117 din 12 decembrie 2023 au fost operate modificări în Ordinul MF nr.50/2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţii Republicii Moldova.

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Întreprinderea „X” plătitor al TVA, conform contractului de comision având calitate de comitent, a transmis bunurile întreprinderii „Y”. Este necesar în cazul dat, la emiterea facturii fiscale, de a indica în rd. 7 „Redirijări” mențiunea „Non livrare”?

În temeiul art.124 alin.(1) lit.b) din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (Legea nr.160/2011), Banca Națională a Moldovei (BNM) este inclusă în categoria autorităților de licențiere.

O companie cu sediul în SUA urmează să presteze servicii de consultanță unui ONG din RM. Conform proiectului de contract ONG va avea obligația de a asigura partea logistică (biletele avia și cazarea reprezentanților). Astfel, pe lângă serviciile de consultanță în invoice vor fi specificate și compensarea cheltuielilor legate de procurarea biletelor la avion, cazarea în folosul angajaților companiei nerezidente. Care este tratamentul fiscal în cazul dat în partea ce ține de TVA la import de servicii și impozitul pe venit? Care vor fi obligațiile aferente TVA și impozitul pe venit în cazul în care cheltuielile pentru hotel și biletele avia vor fi compensate de compania din SUA?

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

În „Monitorul Oficial” din 20 decembrie 2022 a fost publicat Regulamentul privind înscrierea datelor în conturile personale de asigurări sociale ale persoanelor asigurate cu informaţia privind contribuţiile de asigurări sociale achitate şi nedeclarate în perioada anilor 1999-2017 (în continuare - Regulament), aprobat prin Ordinul Casei Naționale de Asigurări Sociale

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 510/2023 (în vigoare începând cu 24.07.2023), au fost operate modificări în Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripţie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2017 (în continuare – Regulament).

Acest articol este elaborat în scopul de a oferi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la impozitarea venitului obținut de avocați, inclusiv din darea în locațiune a bunurilor imobile. În primul rând, evidențiem că profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze

Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată ținînd cont de prevederile Legii contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) şi (3) din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

Organizația necomercială (în continuare ON) este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare (art.5 pct.14) CF).

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.