Sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) contribuie anual la formarea PIB cu circa 11-12%, potrivit unui raport publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, acesta este sectorul care avansează rapid și contribuie esențial la creșterea economică și reducerea sărăciei. În acest domeniu sunt create anual peste 2 mii de locuri de muncă cu calificare înaltă și oferite câștiguri salariale decente și oportunități de dezvoltare. Potrivit datelor, în anul 2017 peste 20 mii de salariați activau în sectorul TIC sau peste 3% din totalul angajaților din țară.

Datoria de stat generală a Moldovei a depășit la sfârșitul lunii iulie 2019 53,1 mld. lei, în creștere de la începutul anului cu 1,1 mld. lei sau cu 2,1%. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea datoriei de stat generale în ianuarie-iulie 2019 a fost determinată de creșterea datoriei publice interne, cât și a datoriei de stat externe, exprimată în lei. Astfel, datoria publică internă a crescut în ianuarie-iulie 2019 cu 184,9 mil. lei (+0,8%) — de la 23,06 mld. lei (la sfârșitul lunii decembrie 2018) până la 23,24 mld. lei (la sfârșitul lunii iulie 2019). În același timp, datoria de stat externă, exprimată în lei, a crescut cu 916,5 mil. lei (+3,2%) — de la 28,95 mld. la 29,87 mld. lei.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) va desfășura pe data de 4 octombrie curent masa rotundă dedicată Zilei Mondiale a Muncii Decente (ZMMD) cu genericul “Investiți în serviciile de îngrijire!”, în cadrul căreia vor fi abordate problemele social-economice cu care se confruntă salariații, membri de sindicat, acțiunile care necesare a fi întreprinse pentru a nu admite înrăutățirea nivelului de trai al cetățenilor. Conducerea CNSM va prezenta un raport privind situația în domeniul serviciilor de îngrijire din Republica Moldova și recomandările sindicatelor în această direcție. La final, CNSM va da publicității un Apel dedicat ZMMD. Totodată, vineri, începând cu ora 10:00, Comisia de Tineret a CNSM va organiza în Scuarul Europei o campanie de informare a populației cu privire la importanța ZMMD.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

Consiliului Concurenței a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. În opinia membrilor Comisiei, cifre oferite au contribuit la formarea unei imagini clare asupra problemelor existente în acest domeniu de supraveghere a concurenței și în ce măsură funcțiile Consiliului sunt exercitate conform competenței. Comisia a constatat, totuși, lipsa unor indicatori clari cu privire la impactul pe care îl au ajutoarele de stat în soluționarea problemelor economiei autohtone.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Față de anii precedenți, în anul 2018 cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne au fost în scădere, iar pentru deservirea datoriei de stat externe – în creștere. Totodată, a continuat completarea rezervei de lichidități, ceea ce a determinat majorarea datoriei de stat interne. În același timp, creanțele interne ale bugetului de stat față de băncile aflate în proces de lichidare se restituie într-un ritm lent. Curtea de Coturi a efectuat auditul performanței managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat pentru anul 2018, hotărârea cu privire la Raport fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 iulie curent.

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

În trimestrul III al anului 2018, produsul intern brut (PIB) a constituit 57370 mil. lei și a înregistrat o creștere cu 3,4% față de trimestrul III 2017, menționează Biroul Național de Statistică. Potrivit BNS, la creșterea PIB în perioada de referință contribuții pozitive mai importante au avut domeniile construcțiilor (+2,3%), cu o pondere de 9,6% la formarea PIB și o majorare a valorii adăugate brute cu 30,0%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 20,5% la formarea PIB.

Serviciul Fiscal de Stat va fi inclus în componența Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificări la Hotărârea nr. 93/2017. Potrivit proiectului, componența Consiliului va fi extinsă până la 45 de persoane comparativ cu 31 care activează în Consiliu la momentul actual. Astfel, în componența acestuia vor mai fi incluși reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Biroului Național de Statistică, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Consiliului Concurenței, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Institutului Național de

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

Banca Națională a Moldovei (BNM) se află în discuții avansate cu Kroll pentru publicarea unei sinteze din cel de-al doilea raport al companiei. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Andrian Candu.

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.