Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Produsele IT pot fi „monetizate” de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta deseori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea și crearea produselor software: aplicații, website-uri etc. Aplicația AdSense este o modalitate gratuită și simplă de a câștiga bani, afișând anunțuri lângă conținutul online.   În articolul „Google AdSense: aspecte contabile și fiscale” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, autorul Andrei Jizdan afirmă că, utilizând aplicația de publicitate, companiile IT pot afișa reclamă textuală, imagine sau video pe site-urile personale. Aceste afișări sunt administrate de Google și generează venituri fie pe click, fie pe afișare.

Codul contravențional (CC) reglementează principiul individualizării răspunderii contravenţionale și sancţiunii contravenţionale prin faptul că nimeni nu poate fi supus de două ori răspunderii contravenţionale pentru una și aceeași faptă. Totodată, CC prevede sancțiuni care se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice sau persoanelor cu funcție de răspundere. Întrebarea care apare este dacă aplicarea pentru aceeași faptă a sancțiunii contravenționale atât persoanei juridice, cât și persoanei fizice este posibilă și dacă astfel se încalcă sau nu principiul non bis in idem (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă).

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În cadrul raporturilor juridice de muncă acționează principiul egalității în drepturi a tuturor salariaților. În schema de mai jos găsiți 10 norme în cadrul raporturilor juridice de muncă individuale și colective în conformitate cu prevederile Codului muncii (CM), adoptat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr. 154/2003).

În conformitate cu prevederile alin. (61) art. 261 din Codul fiscal (în continuare – CF), prin derogare de la prevederile alin. (6), întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii (în continuare – Legea

Proiectele de subvenționare ce corespund măsurii de stimulare a creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile de intervenție financiară nebancare vor avea prioritate la recepționarea dosarelor. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 44 din 26 martie 2021 pentru modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Potrivit noilor prevederi, proiectele de subvenționare ce se referă la măsura menționată supra vor face excepție de la principiul autorizării plăţilor în ordinea recepţionării dosarelor cu documentele solicitate, conform regulii „primul venit, primul servit”, prevăzut în art.32 din Legea nr.276/2016.

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 iunie curent este inclus un proiect de hotărâre de Guvern ce are ca scop sporirea protecției sociale a unor categorii de cetățeni.   Astfel, persoanele cu dizabilităţi severe imobilizate la pat ar putea beneficia de o alocaţie lunară pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere majorată de la 500 lei până la 80% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă (care, după indexarea de la 1 aprilie 2021, aceasta constituie 1188,05 lei/lunar). Astfel, alocația ar putea fi majorată cu circa 450 lei.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neîmatriculate în Republica Moldova ar putea fi modificată pentru unitățile de transport ale căror masă totală, sarcină pe axă sau dimensiunile depășesc limitele admise. Proiectul  de modificarea Codului fiscal este înregistrat în Parlament și  propune modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal, ce reglementează taxele rutiere.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că Acordul între Republica Moldova şi Republica Belarus în domeniul securităţii sociale, bazat pe principii europene, a fost semnat la 23 octombrie 2019. Acordul prevede că atât Republica Moldova, cât şi Republica Belarus vor achita pensia calculată proporţional perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul propriu, iar pensia va fi transferată persoanei pe teritoriul statului unde beneficiarul are domiciliul. Principiul proporţionalităţii prevede că părțile vor calcula şi achita pensia pentru perioadele de activitate pe teritoriul lor după 31 decembrie 1991. Pentru perioadele de activitate realizate pe teritoriul fostei URSS până la 31 decembrie 1991, pensia se stabileşte şi se plăteşte de statul pe teritoriul căruia persoana locuiește la data solicitării stabilirii indemnizației.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale prevederile legislației în vigoare ce stabileau că nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (în continuare –militari), şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanent, iar prestațiile stabilite acestor persoane înainte de a pleca în străinătate pentru domiciliere permanentă li se plăteau anticipat pe 6 luni, începînd cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost scos din evidenţă în localitatea de domiciliu, cu sistarea pensiei pe toată perioada aflării pensionarului peste hotare. Astfel, plata prestației este condiționată de locul de trai al pensionarului.  

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Conform art 94 lit.f) din Codul fiscal, subiecţi impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, şi procură pe teritoriul RM proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA.   Astfel, subiecții impozabili specificați în art.94 lit.f) din CF, în conformitate cu prevederile pct.3.9 liniuța 4 și 3.91 din Ordinul SFS nr.1164/2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA, indică

La 1  ianuarie 2021 au intrat în vigoare modificările operate prin Legea  nr. 257/2021 cu privire la modificarea unor acte normative (ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2021), printre care se regăsesc și modificările aprobate la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   Acestea modifică principiul de calculare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical (PAM) în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru persoanele care,

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)