În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

Odată cu publicarea pe 17 august 2018 a Legii nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (MO al R.M. 309-320/500 din 17.08.2018) controalele fiscale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018 au fost interzise, cu unele excepții. Ulterior, prin Legea nr. 243 din 08.11.2018 (MO al RM nr. 441-447 din 30.11.2018) Legea nr. 180 a fost modificată în partea ce ține de efectuarea controalelor pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 și stipulează clar condițiile efectuării controalelor fiscale. Se efectuează controale fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 la persoanele fizice specificate la capitolul 111 din titlul V al Codului fiscal(CF).

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

În Monitorul Oficial din 15 martie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Prin această hotărâre au fost aprobate 3 regulamente noi ce țin de aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor: Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (ECC); Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru echipamentele de casă și de control și Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar sau prin alt instrument de plată.

Platforma de decizie a Secretarilor generali de stat din procesul de coordonare a asistenței externe ar putea fi exclusă. Un proiect de hotărâre de Guvern, ce prevede îmbunătățirea și optimizarea procesului de coordonare a asistenței externe, este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Noțiunea de subdiviziune este reglementată de art. 5 pct. 29 din Codul fiscal (CF) și constituie unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. Conform prevederilor art. 8 alin. (2), lit. e) din CF, contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

Instituția publică Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe(CTIF) a făcut, în cadrul unei ședințe de bilanț, totalurile activității sale pentru anul 2018, trimestrul I al anului 2019, și a stabilit prioritățile de bază pentru anul curent. La ședință au participat conducători și reprezentanți au tuturor subdiviziunilor instituției, Gabriela Cuneva, Secretar General de Stat al Ministerului Finanțelor, președinte al Consiliului CTIF și Ion Pîrgaru, președinte al Federației Sindicatelor din Comunicații.

În procesul de desfășurare a activității compania de leasing achită taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (atât pentru mijloacele de transport care se transmit ulterior în folosința persoanelor fizice, cât și în folosința persoanelor juridice) în momentul înmatriculării primare a autovehiculelor. Ca rezultat, aceste sume se înscriu în contul curent al contribuabilului (adică al companiei de leasing, la clasificația bugetară 114633 ”Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM”).

Uniunea Europeană urmează să aloce țării noastre 8 mil. euro în cadrul Instrumentului European de Vecinătate. Hotărârea cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării Addendumului nr.1 la Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană privind Facilitatea pentru societatea civilă a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 27 iulie curent.

Care sume se vor considera drept recompense și facilități acordate de angajator pentru hrana organizată angajaților? În conformitate cu pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, în cazul în care angajatorul suportă cheltuieli pentru hrana organizată a angajaților, sumele ce se încadrează în valoarea stabilită (45 lei (fără TVA) per

La 7 octombrie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau incluse 12787 locuri de muncă vacante, fiind în ușoară creștere față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii septembrie. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 5140 și în Bălți – 2026, iar cele mai puține – în Dubăsari (15). Datele arată că pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2001 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total. Cele mai multe sunt înregistrate în domeniul sănătății – 358, dintre care 129 sunt pentru medicii specialiști, iar 117 – pentru asistenții medicali.

Apeductul Chișinău-Strășeni-Călărași va fi extins. Mijloacele financiare în sumă de 15 mil. euro sub formă de grant vor fi oferite de Republica Federală Germania prin intermediul KfW. Un Acord de Finanțare și Proiect pentru implementarea proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală” ce prevede acestă contribuție financiară a fost semnat la 27 mai 2019 între Banca germană Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), Republica Moldova (reprezentată de Ministerul Finanţelor) şi Agenția de Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru).

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.