În temeiul Legii nr. nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală), Codul fiscal (CF) este completat cu prevederi care reglementează emiterea, din 1 ianuarie anul 2025, de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a deciziilor cu privire la acordul de preț în avans,

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Ponderea încălcarilor stabilite de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controalelor efectuate în primele nouă luni ale anului 2021 constituie 56%, constată autoritatea fiscală în raportul privind rezultatele verificărilor întreprinse în perioada de raportare. Comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut, indicatorul s-a diminuat cu 7%. Amintim că, în trimestrele I-III/2020 au fost efectuate 30785 verificări, iar în cadrul a 19466 dintre acestea (63%) au fost constatate încălcări.   Astfel, numărul total al controalelor fiscale efectuate de SFS în primele nouă luni ale anului curent a atins cifra de 26 441 unități. Cel mai mare număr de verificări (5859) au fost cele la fața locului prin metoda de verificare operativă,

În temeiul Legii nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, cu privire la evaluarea şi reevaluarea, HG nr. 827/2020 cu privire la evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării, precum şi în baza prevederilor art.279 din Codul fiscal nr.1163/1997,

În primele trei luni ale anului curent, suma impozitului pe venit restituită persoanelor fizice a constituit 2,7 mil. lei, potrivit datelor statistice privind sumele acceptate spre restituire a impozitului pe venit persoanelor fizice (cetățeni) pentru trimestrul I al anului 2019. Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, suma s-a majorat cu 0,07 mil. lei (2,63 mil. lei). În același timp, suma restituită în primul trimestru din anul curent este mai mică de circa 2 ori față de cea restituită în trimestrul I din 2017 (4,08 mil. lei).

Cum se aplică impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar în cazul gospodăriilor țărănești (de fermier) (GȚ) și care sunt termenele de achitare a impozitelor respective și de prezentare a dărilor de seamă corespunzătoare?

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 5 din 1 aprilie 2017, certificatele de rezidenţă se eliberează pentru fiecare an calendaristic de către Direcția deservire fiscală (DDF) în raza căreia îşi are raza de deservire persoana fizică sau sediul central a persoanei juridice solicitante sau, după caz, de către Direcţia generală administrarea contribuabili mari (DGACM).

Agentul economic - Întreprindere mijlocie (care cade sub incidența prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii) are deschisă o subdiviziune care activează ca rezident al unei zone economice libere

Persoana fizică „X” este proprietar a două apartamente amplasate în mun. Chișinău. Întrucât se află peste hotarele țării de la începutul anului curent, a fost în imposibilitate de a recepționa avizul de plată la impozitul pe bunurile imobiliare. Cum poate fi obținută în acest caz informația despre obligațiile fiscale datorate bugetului, în vederea stingerii acestora prin intermediul cadrului bancar?

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

La transferarea sumelor pentru prejudiciu cauzat ca urmare unei acţiuni ilegale, precum şi compensaţiile pagubelor morale, se consideră surse de venit impozabile? În conformitate cu prevederile lit.d3 si z3 al art.20 din Codul fiscal sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni), precum şi compensaţiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. Astfel, în cazul în care sumele achitate în baza hotărârii instanţei de judecată cad sub incidenţa prevederilor articolului nominalizat, acestea nu vor fi impuse impozitării.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește despre necesitatea conformării voluntare la respectarea legislației în vigoare a Republicii Moldova în partea ce vizează declararea veniturilor obținute și achitarea impozitului pe venit, inclusiv a veniturilor din prestarea serviciilor către companii nerezidente. Conform datelor disponibile, în perioada anului 2020, peste 700 de contribuabili – persoane fizice au beneficiat de transferuri bancare de mijloace bănești, inclusiv prin intermediul transferurilor rapide, de la companii nerezidente pentru serviciile prestate.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a elaborat Raportul anual de activitate pentru anul 2021 ce reprezintă o sinteză a principalelor acțiuni realizate pe această platformă pe parcursul anului precedent.   Astfel, una din cele mai importante realizări constă în elaborarea și promovarea Foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitalizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.  Prin aprobarea pachetului legislativ s-a obținut înregistrarea întreprinderilor la distanță; excluderea obligativității notificării în calitate de operator de date cu caracter personal;

Potrivit art. 112. alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă

 În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală.     Potrivit art. 33 alin. (2) din Codul fiscal, suma scutirii personale, se acordă pentru orice persoană care:

Potrivit art.57 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute.

În ședința din 4 mai curent Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege cu privire la stabilirea moratoriului asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici si mijlocii, elaborat de către un grup de deputați. Documentul presupune instituirea moratoriului, până la 31 decembrie 2022, la controlul de stat, inclusiv fiscal și financiar, privind calitatea produselor și serviciilor, parametrii tehnologici și cerințele specifice pentru genul de activitate desfășurat, precum și de respectare a normelor de protecție a muncii. În partea ce ține de controlul vamal, autorii au propus ca moratoriul să fie aplicat doar asupra controalelor ulterioare.  

Din 1 ianuarie 2023, se stabilește salariul minim pe ţară în cuantum de 4 mii lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 23,67 lei pe oră. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din HG nr. 670/2022 a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 17 noiembrie anul curent.

Reieșind din completările recente ale cadrului normativ în vigoare, deducem unele aspecte ce țin de prezentarea, dar și de corectarea Informației IRM19.