Conform art.95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova. Totodată, în conformitate cu prevederile art.108 alin. (1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin. (5)–(8).

În conformitate cu Modul de completare a Declarației privind TVA, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 1164 din 25.10.2012

prin includerea în componența Comitetului Consultativ al instituției a încă patru membri permanenți, printre care reprezentanți ai autorităților de profil, abilitate cu competențe de elaborare și promovare a măsurilor de facilitare a comerțului internațional. Este vorba despre A.P. „Alianța Întreprinderilor Străine Mici în Moldova" (FSEA), Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS ), reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei si Infrastructurii.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Serviciul Fiscal de Stat a intervenit cu modificări în Ordinul nr.13 din 4 aprilie 2017 cu privire la modul de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special și în Regulamentul-anexă la ordinul indicat. Dacă în textul ordinului sunt incluse modificări de ordin redacțional (cum ar fi substituirea actului normativ în baza căruia este elaborat ordinul, din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 15 martie 2017 cu Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997), în conținutul Regulamentului autoritatea fiscală vine cu noțiuni noi.

Dacă până la acordarea liberului de vamă există îndoieli justificate cu privire la autenticitatea dovezii de origine a mărfurilor sau cu privire la originea lor, organul vamal suspendă acordarea tratamentului tarifar preferențial și efectuează un control suplimentar prin inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională. Punerea mărfurilor în liberă circulație se efectuează doar după constituirea unei garanții suficiente, potrivit procedurii stabilite de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie 2018 a fost publicată legea ce conține modificări la un șir de acte legislative, inclusiv în Codul Vamal.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în „Monitorul Oficial” din 8 mai curent Ordinul nr. 87 din 05.05.2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010 fiind completată cu încă 10 întreprinderi Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. Astfel, în total, de aceste facilități beneficiază în prezent 972 de agenți economici.

Entitățile raportoare vor efectua auditul intern anual în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Acțiunea este inclusă în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru anii 2020-2025. Proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia este propus spre consultări publice.   Planul conține circa 75 de acțiuni, ce urmează a fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, cât şi din asistenţa oferită de organizaţiile internaţionale.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Certificatul valoric (numit și certificat /voucher cadou) este emis de comercianți în scopul promovării vânzărilor și poate fi utilizat pentru achiziționarea de diferite produse oferite spre vânzare de aceștia. Potrivit art. 93 alin. (3) din Codul fiscal (CF), livrarea de mărfuri este definită ca transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală,

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Ieri deputații au aprobat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Potrivit președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, scopul proiectului este racordarea Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor la versiunea nouă a codificării și descrierea mărfurilor, care a intrat în vigoare în anul 2017 și urmează a fi implementată și în Republica Moldova.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Ținând cont de ajustările efectuate în ultimii ani la cadrul normativ conex, Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.338/2003 a devenit nefuncțional și dificil de aplicat în practică, întrucât în mare parte nu corespunde realităților economice, aprobarea unui nou Catalog al mijloacelor fixe devenind imperativ necesară. Respectiv, cu implicarea mediului de afaceri și autorităților publice, s-a reușit elaborarea și aprobarea unui nou Catalog al mijloacelor fixe (Catalog), acesta fiind aprobat în ședința Guvernului din 22 decembrie 2020 și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Se aplică taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru o unitate de comerț cu ridicată, cum ar fi „Unitățile de comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor și legumelor” și „Unitățile de comerț cu ridicata a produselor chimice”?

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: