În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință de lucru cu membrii Camerei de Comerț Americane din Moldova. La eveniment au mai participat conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a mulțumit reprezentanților mediului de afaceri pentru interesul manifestat, menționând că Ministerul Finanțelor deja a recepționat mai multe propuneri în acest sens de la asociațiile de business și alte părți interesate. De asemenea, Vicepremierul a declarat că prioritățile politicii fiscale pentru anul viitor sunt simplificarea administrării fiscale, reducerea costurilor de raportare și achitare a impozitelor și taxelor, standardizarea regimurilor fiscale, precum și asigurarea previzibilității în aplicarea impozitelor și taxelor.

În contextul reformei actelor permisive implementate în Republica Moldova, autorizația de antrepozit vamal a fost recunoscută drept un act permisiv, iar procedura de eliberare a acesteia a fost modificată. În paralel, articolele Codului vamal (CV) care reglementează condițiile pe care trebuie să le întrunească un antrepozit vamal au fost modificate și ele. În acest context, spre atenția cititorului se propune o descriere completă și exhaustivă a procedurii de înființare a unui antrepozit vamal conform cadrului normativ în vigoare.

Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Angajata unui rezident al Parcului IT a plecat în concediu de maternitate pentru 126 zile. Urmează a fi inclusă persoana respectivă în numărul de angajați luați în calcul la impozitul unic pentru perioada indicată? Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidența contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condițiile legislației în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal).

Rezidenții parcului pentru tehnologia informației ar putea avea dreptul să activeze conform prevederilor inițiale ale Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației pe toată durata termenului de activitate a parcului, chiar dacă vor fi adoptate legi noi, prin care se va modifică cota sau componența impozitului unic perceput de la rezidenții parcurilor.

În luna octombrie curent au fost eliberate, prelungite și reperfectate, per total, 59 licențe, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Astfel, 39 sunt licențe eliberate/prelungite, iar 20 reperfectate. Totodată, 7 licențe au fost eliberate cu scutirea taxei în mărime de 50%, suma totală achitată pentru eliberarea, prelungirea și reperfectarea licențelor în luna octombrie constituie 610,94 mii lei. Se constată că, după genul de activitate, 14 dintre licențele eliberate/prelungite sunt pentru activitatea cu metale prețioase, 6 – pentru producţie alcoolică autohtonă, câte 4 pentru domeniile articole din tutun, metale feroase, câte 3 – pentru producţie alcoolică importată, de broker vamal și articole pirotehnice și câte 1 – pentru protecţia informaţiei și, respectiv, plasarea în câmpul muncii.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” amintește tuturor deținătorilor de carduri bancare emise de băncile licențiate din RM că, în scopul sensibilizării cetățenilor și stimulării efectuării achitărilor mărfurilor și serviciilor procurate cu utilizarea cardurilor bancare, în Moldova este lansat concursul „Loteria fiscală”. Aceasta direct va contribui la înregistrarea veniturilor în scopuri fiscale realizate de comercianți. Practica altor țări demonstrează eficiența loteriilor de acest gen și are impact pozitiv asupra dezvoltării plăților fără numerar și minimizării economiei tenebre. Astfel, fiecare cetățean care a împlinit vârsta de 18 ani, deține un card bancar de la orice bancă din RM și achită orice cumpărătură sau serviciu în valoare mai mare de 30 de lei cu cardul devine automat participant la „Loteria fiscală”.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Legiuitorul a extins lista surselor de venit neimpozabile, acestea fiind enumerate în art.20 din Codul fiscal. Articolul respectiv este completat cu încă trei poziții (pct. z15, z16 și z17) care includ: • plățile suportate de către beneficiarii de lucrări pentru hrana și transportarea zilierilor. Astfel, facilitățile acordate salariaților pentru cheltuielile suportate de angajator pentru hrană și transport organizat vor fi aplicate similar și asupra zilierilor, ceea ce va avea un impact pozitiv și va mobiliza piața forței de muncă în cadrul căreia activează zilierii

După schimbarea regimului de impozitare a tichetelor de masă, care va fi regimul de impozitare al acestora în cazul în care tichetele vor fi acordate salariaţilor rezidenților parcurilor IT cu valoare mai mare de 45 lei? Prin Legea nr.122 din 16 august 2019 a fost modificat regimul de impozitare a tichetelor de masă. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, cu modificările operate prin Legea nr. 122/2019 (prevederile vor fi puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2020), valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (datorate de angajator şi angajat) şi impozit pe venit din salariu.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În dările de seamă de seamă (forma IPC18) pentru lunile iunie-iulie 2020 întreprinderea „X” a reflectat incorect obligațiile fiscale aferente plăților salariale, astfel diminuând suma obligațiilor fiscale aferente, după cum urmează: • luna iunie – 950 lei, inclusiv impozitul pe venit - 250 lei, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală - 200 lei și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii - 500 lei; • luna iulie – 1500 lei, inclusiv impozitul pe venit - 400 lei, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală - 300 lei și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii - 800 lei.  

 Abaterea neînsemnată   În prezentul articol vom încerca să explicăm cum se aplică la modul practic prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice în cadrul procedurilor de atribuire ce au drept obiect al achiziției „lucrări”. Potrivit normei legale menționate supra, autoritatea contractantă are dreptul să considere oferta conformă dacă aceasta conţine abateri neînsemnate de la prevederile documentaţiei de atribuire, erori sau omiteri ce pot fi înlăturate fără a afecta esenţa ei.

Dreptul la restituirea accizelor în cazul exportului de mărfuri accizate intervine în situaţiile prevăzute la art.125 din Codul fiscal. Astfel, în conformitate cu art.125 alin.(3) şi alin.(32) din Codul fiscal, dreptul la restituirea accizelor au subiecţii impunerii în cazurile:

Executivul a aprobat în cadrul şedinţei de ieri, 28 februarie curent, hotărârea de modificare a Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1086 din 25 noiembrie 1997. Cabinetul de miniştri a decis să majoreze cuantumul asociaţiei garantate. Astfel, pentru fiecare carnet TIR se garantează achitarea taxelor şi impozitelor vamale în limita sumei de 100 mii euro, iar suma indicată se va achita în lei moldoveneşti la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a Moldovei în ziua precedentă zilei de plată. Amintim, că anterior această sumă constituia 60 mii euro.

În conformitate cu art.369 alin.(1) Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.