Începând cu 1 iulie curent, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). În acest context, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de ordin prin care se introduc modificări în șase ordine, cu scopul de a le aduce în concordanță cu art. 117 din Codul fiscal, care reglementează prevederea indicată supra. Totodată, potrivit proiectului, aceste modificări au ca scop și optimizarea proceselor în domeniul achizițiilor publice.

În anul 2017, din drepturile de import-export au fost percepute peste 20372 mii lei. Suma este în creștere cu 2896 mii lei față de cea din anul 2016, când au fost colectate 17 476 mii lei și cu 4547 mii mai mult decât a fost acumulate în anul 2015 (15825 mii lei). Din taxele vamale, în anul 2017 au fost colectate 1 068 mii lei, cu 85 mii lei mai mult comparativ cu anul 2016, când au fost percepute 983 mii lei. În același timp, indicatorul a crescut cu 160 mii față de suma din anul 2015, când s-au perceput circa 908 mii lei.

În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Предприятие реализует основное средство по цене ниже себестоимости. Как правильно отразить эту операцию в Декларации по НДС? В соответствии с положениями ч. (5) ст. 97 НК, облагаемой стоимостью облагаемой поставки активов, с амортизированных или подлежащих амортизации поставщиком, является наибольшая величина из их бухгалтерской и рыночной стоимости. Поэтому, если при поставке товаров (изнашиваемых активов), облагаемая стоимость данной поставки ниже их бухгалтерской и рыночной стоимости, у налогоплательщика возникает обязательство по доначислению НДС на данную поставку, согласно ч. (5) ст. 97 НК.

Se permite restituirea TVA aferentă investițiilor capitale în turbina de energie eoliana (procurare, instalare)?

În conformitate cu prevederile art. 102 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA aferente procurărilor pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Serviciile in cauză sunt scutite de TVA fără drept de deducere potrivit prevederilor art. 103 (1) pct. 12) din Codul fiscal.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor. Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”.

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri și servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părți, care este o întreprindere de factoring (factor), creanțele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii și efectuare de lucrări către terți, iar factorul își asumă cel puțin 2 condiții stipulate la alin. 1 art.1290 din actul menționat mai sus.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Potrivit prevederilor pct. 2 cap. III „Prevederi speciale” din Ordinul IFPS „Despre aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a declarației privind TVA”

Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Întreprinderea are încheiat un contract cu un cumpărător rezident din Moldova, la marfă se aplică TVA 20%, valuta stabilită în contract este dolarul SUA. Marfa se livrează, dar achitarea se face peste de 30 zile, respectiv, cursul valutar este diferit. 1) Cum se facturează diferența de curs valutar (ce înscriere se face în factură? Diferența de curs? 2) În caz că diferența e negativă, ea este deductibilă fiscal? 3) TVA se aplică la diferența de curs și în caz că e negativă e deductibilă?

Deducerea acestor sume nu se permite, deoarece potrivit prevederilor art. 102 (1) din Codul fiscal

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

1. (28.13.6) Care regim fiscal se va aplica pentru mărfurile procurate dintr-o unitate de comerț cu amănuntul aflată în afara zonei economice libere de un rezident al zonei economice libere? 2. (28.13.5) Care este modalitatea de impozitare cu TVA a livrărilor de mărfuri, transportate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova ?

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) pct. 12) lit. d) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fără drept de deducere operaţiile legate de emiterea actiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor valori mobiliare, inclusiv operaţiile comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor mobiliare, operaţiile registratorilor independenţi

În cazul în care, contribuabilul efectuează livrări scutite de TVA fără drept de deducere

Cabinetul de miniștri a susținut Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, elaborat de către Cancelaria de Stat în baza propunerilor parvenite de la ministere și alte autorități administrative centrale. Documentul se bazează pe obiectivele din Programul de activitate al Guvernului, în care sunt stabilite autoritățile responsabile de executarea acțiunilor, termenele de realizare, indicatorii de progres. Acțiunile propuse vizează toate domeniile de competenţă ale Executivului. Un capitol aparte din Program include acțiunile ce țin de Politicile fiscale și administrare fiscală. În primul rând, este pusă sarcina consolidării finanțelor publice și stimulării activității agenților economici prin modificarea unor acte legislative, ținând cont de obiectivele politicii fiscale pentru anul 2020.