Camerele de Comerț și Industrie din Moldova și România au semnat joi un acord de colaborare prin care s-au angajat să coopereze în vederea încurajării schimburilor comerciale bilaterale și a investițiilor reciproce. Acordul a fost semnat în cadrul unui forum moldo-român al oamenilor de afaceri, care s-a desfășurat la București, la sediul CCI România.

Exporturile Germaniei au înregistrat cel mai mare declin din ianuarie 2009 până în prezent, de 5,8%, rezultatele slabe din ultima perioadă crescând îngrijorarea faţă de revenirea celei mai importante economii din Europa, relatează Reuters. Datele publicate de Biroul de Statistică german au indicat o scădere a importurilor cu 1,3% în august, mult sub aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, care anticipau o creştere de 1%.

Ministrul sănătăţii din Franţa Marisol Touraine a primit undă verde de la preşedintele Francoise Hollande pentru a forţa producătorii din industria tutunului să-şi vândă ţigaretele în ambalaje standard, fără culori şi fără logo. Măsura ar putea afecta puternic afacerile marilor jucători din industria tutunului care mizează pe originalitatea brandului pentru a se diferenţia de competitori. Ei vor să ceară despăgubiri pentru încălcarea proprietăţii intelectuale de 20 de miliarde de euro, scrie presa franceză.

Primul terminal feroviar din Moldova pentru primirea şi transbordarea produselor petroliere a fost deschis joi în Portul Giurgiuleşti. Agenția «Infotag» relatează că terminalul a costat 2 milioane de euro, acordaţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Moldova Agroindbank (MAIB).

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Economiştii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) sînt mai pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2014 şi anticipează o creştere cu 2 la sută, mai moderată decît cea anterioară cînd prognozau un avans de 3,7 la sută. Estimările revăzute de INCE au fost prezentate astăzi în cadrul lansării ultimului număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”, informează Moldpres. „Constrîngerile interne în calea desfăşurării afacerilor, şi în special, conjunctura externă nefavorabilă, deja au determinat reducerea ritmurilor de creştere a producţiei industriale şi au contaminat unele sectoare de servicii”, apreciază autorii publicaţiei.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Impozitul pe venitul din activitatea operaţională (IVAO) face parte dintr-un regim special de impunere dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligaţiei cu privire la impozitul pe venit.

În continuarea unei practici acreditate, la sediul central al IFPS a avut astăzi şedinţa “La o ceaşcă de cafea cu şeful Fiscului”, în cadrul căreia Şeful SFS, Ion Prisăcaru, a avut o întrevedere cu reprezentanți ai Arbitrajului Internaţional și ai Asociației Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova.

Interviu oferit ziarului Capital Market de Olesea Fortuna, preşedinte al Global Entrepreneurship Network Moldova (GEN – Reţeaua Globală a Antreprenoriatului).

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna octombrie 20141 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în octombrie 2014 faţă de septembrie 2014 a constituit 101,3%, iar faţă de octombrie 2013 – 104,8% (informativ: în octombrie 2013 faţă de septembrie 2013 IPC a marcat 101,3% şi faţă de octombrie 2012 – 104,7%)2.

Jucătorii de pe marile burse europene au jubilat ieri după ce un indice anticipativ al încrederii în economia germană a revenit în teritoriul pozitiv după o absenţă de 11 luni, semn că analiştii şi economiştii cred că prima economie ca mărime din Europa şi motorul de creştere economică al zonei euro a lăsat în urmă ceea ce a fost mai rău. Institutul pentru Cercetare Economică Europeană de la Mannheim (ZEW), unul dintre cele mai importante din Europa, a anunţat că indicele prin care cuantifică aşteptările analiştilor a sărit la 11,5 puncte în noiembrie de la -3,6 puncte în luna anterioară, scrie Bloomberg.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (4) din CF, dacă un tratat internațional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli și prevederi decît cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile și prevederile tratatului internațional.

Instituţiile de creditare elene vor să atragă aproximativ 6,1 miliarde de euro din noul program de credite ieftine al BCE ce va fi lansat joi, pentru a stimula acordarea de credite către întreprinderile mici şi mijlocii, transmite site-ul ekathimerini.com. Programul, denumit TLTRO, permite băncilor să împrumute bani pentru o perioadă de patru ani la costuri fixe scăzute, astfel încât să poată acorda mai multe credite şi să stimuleze creşterea economică, scrie Agerpres.

Problemele care înconjoară Banco Espirito Santo (BES), a doua bancă în funcţie de mărime din Portugalia, au început să se propage în afara sistemului bancar al ţării atingând sectorul de telecomunicaţii, unde a alterat fuziunea a doi mari jucători, scrie CNBC.

Pe parcursul ultimilor 4 ani de activitate, Serviciul Vamal a simplificat la maxim procedurile vamale și a devenit o instituție mai modernă care răspunde așteptărilor comunității de afaceri. Astfel au fost implementate noi mecanisme de faciltare a traficului transfrontalier și acordate mai multe beneficii agenților economici de încredere. Numărul titularilor procedurilor simplificate este în continuă creștere și la ziua de astazi mai mult de 70 de cei mai mari companii producători și importatori din RM sînt pe lista firmelor.

Al doilea an consecutiv, în Republica Moldova între 29 septembrie și 5 octombrie este marcată Săptămâna Europeană a întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), care se desfășoară concomitent în 37 de țări, sub coordonarea Comisiei Europene. Pe post de organizatori, Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în Moldova (ODIMM) preconizează un șir de evenimente publice, acestea avînd în vizor activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier, se va afla în vizită în RM între 25 septembrie — 7 octombrie 2014, potrivit unui comunicat al Reprezentanței FMI la Chișinău. Misiunea se înscrie în contextul celei de-a doua monitorizări post-program. Monitorizării post-program sunt supuse statele-membre, care au un nivel substanţial al datoriei faţă de FMI. De obicei pe parcursul a 12 luni, după expirarea programelor cu FMI, au loc două consultări în cadrul procesului de monitorizare post-program.

Autorităţile de reglementare în sec­to­rul financiar trebuie să acorde o atenţie spo­rită sistemului bancar din umbră (sha­dow banking), care a ajuns la aproxi­ma­tiv 60.000 mld. dolari la nivel mon­dial, deoarece repre­zin­tă un risc pentru stabi­litatea financiară glo­bală, iar monito­ri­za­rea acestui sector este necorespunzătoare, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI). Sistemul bancar din umbră este alcătuit din companii de intermediere financiară im­pli­cate în activitatea de creditare, cum ar fi fon­durile de hedging (cu capital de risc) şi fon­durile de private equity (capital privat), prin intermediul unor instrumente finan­ciare complexe, dar care nu sunt supuse niciunei reglementări.