Pentru înființarea unei întreprinderi noi și crearea a cel puțin unui loc de muncă pentru șomerul beneficiar, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă poate fi solicitată o subvenție, mărimea căreia este în valoare de 50% din cheltuielile necesare inițierii unei afaceri, precum și pentru dotarea locului de muncă creat, dar nu mai mult de 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent (81075 lei).   La această măsură pot aplica persoane cu vârsta de minim 18 ani înregistrate cu statut de șomer la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă,  care doresc să inițieze o activitate de antreprenoriat.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este reglementat de art. 881 din Codul fiscal (CF). Potrivit prevederilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc conducătorului auto angajat (ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi) salariu, sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar din venitul ce nu depășește 10 mii lei pe lună pentru fiecare angajat. Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de 10 mii de lei se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88 din CF, începând cu primul leu al depășirii, cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15 din CF.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul legii privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectelor de producție și a instalațiilor tehnice potențial periculoase. Documentul stabilește cadrul legal pentru asigurarea funcționării obiectelor de producție potențial periculoase în condiții de securitate, inclusiv din cadrul obiectelor social-comunale și de locuit, obligațiile operatorilor pentru prevenirea, localizarea şi lichidarea consecințele posibilelor avarii, precum și limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane și a mediului.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Protecţia sănătăţii salariaţilor în caz de boli profesionale şi accidente de muncă – acesta este scopul Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupaţională. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul de lege ce prevede ratificarea acesteia. Potrivit ministerului, ratificarea de către țara noastră a Convenției va contribui la perfecţionarea legislaţiei în domeniu, identificarea şi evaluarea riscurilor de expunere a lucrătorilor la locul de muncă, monitorizarea factorilor de mediu şi a operaţiunilor de producţie care ar putea afecta sănătatea angajaților, organizarea de prim ajutor şi de asistenţă medicală de urgenţă.

Conducerea întreprinderii „X”, al cărei gen de activitate este fabricarea produselor de panificație, a decis suportarea cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție a angajaților contra COVID-19 prin asigurarea acestora cu măști, viziere, dezinfectanți. Se deduc în scopuri fiscale aceste cheltuieli? Reprezintă surse de venit impozabile pentru salariați cheltuielile respective suportate de angajator?  

Situația 1 În perioada anului 2019, întreprinderea X a fost supusă unui control fiscal tematic privind corectitudinea și plenitudinea calculării și declarării obligațiilor fiscale aferente salariilor calculate și altor recompense. În rezultatul controlului fiscal s-a stabilit că, contribuabilul a diminuat suma contribuției de asigurări sociale de stat obligatorie aferente salariilor calculate pentru perioada fiscală luna august 2019 în sumă totală de 6000 lei, inclusiv aferent angajatului P1 în sumă de 1500 lei, P2 – 2000 lei și P3 – 2500 lei.

Astăzi, 30 august 2019, în Monitorul Oficial al RM Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.115 din 22 august 2019 Cu privire la modificarea unor ordine ale autorității. Modificările sunt operate în Ordinul nr.149 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea formularului-tip Nota de informare privind salariul şi alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăți (Forma IALS18) și Ordinul nr.69 din 20 aprilie 2017 privind aprobarea formularului-tip Darea de seamă privind activitatea desfășurată de nerezidenți în Republica Moldova și veniturile obținute de către aceștia (Forma NER-17) și a Modului de completare a acesteia. Noile prevederi vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020.

Întreprinderea „Coroplast Harness Technology” din subzona Căuşeni a zonei economice libere Bălți, care este specializată în producerea cablajelor auto, a fost vizitată de prim-ministrul Pavel Filip. În prezent la fabrică activează 410 angajați, iar numărul acestora va crește până la 1000 de persoane, odată cu darea în exploatare a noii hale de producție. În acest scop, vor fi investite circa $20 mil. „Am avut discuții cu reprezentanții „Coroplast” încă în anul 2016 și ei au decis să-și extindă afacerile în Republica Moldova.

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la data de 10 decembrie 2018 erau la evidenţă 11486 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost înregistrate la sfârșitul lunii noiembrie, când agenții economici declarau 11523 locuri vacante. Potrivit datelor ANOFM, cel mai mare număr de locuri vacante sunt în Chișinău – 4091 și în Bălți – 1465. La Cahul sunt înregistrate 557 posturi vacante, la Orhei – 438, la Dondușeni – 432. Agenții economici din UTA Găgăuzia declară vacante 325 locuri de muncă.

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

În cadrul întreprinderii unde sunt angajată activează persoane care sunt beneficiari de pensie. Eu sunt contabil recent angajat. Contabilul precedent a declarat toate aceste persoane pensionari cu categoria 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă”. Este necesar de a declara în darea de seamă IPC 18 categoriile care reflectă activitatea pensionarilor? Este sau nu necesar să prezentăm corectări în declaraţiile persoanelor asigurate pentru anii precedenţi?

La eliberarea tichetelor de masă se vor calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale de stat în mărime de 18% de la angajator și 6% de la salariat. Ieri, 16 august, deputații Parlamentului au votat proiectul de lege ce prevede modificări la Legea tichetelor de masă, care prevăd revizuirea tratamentului fiscal al tichetelor de masă.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III al anului 2020, a constituit 50,2 mii sau 5,8% din numărul total al persoanelor angajate. Din numărul acestora circa 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivității pandemia, potrivit analizei Biroului Național de Statistică cu referire la forța de muncă în Republica Moldova în trimestrul III.   În comparație cu trimestrul III al anului precedent, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a majorat de cinci ori, iar a celor aflați în șomaj tehnic – de 4 ori.

Administratorul întreprinderii nu a reușit sa prelungească semnătura electronică. În aceste condiții este în drept întreprinderea, care este neplătitoare de TVA și are 7 salariați, să prezente Declarațiile fiscale pe suport de hârtie?

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul agriculturii. În luna iulie începe recoltarea fructelor de piersici și a legumelor. Pentru a reuși recoltarea în termini optimi, vom încadra personal suplimentar pentru aceste lucrări — zilieri. Începând cu luna aprilie curent, faptul despre angajarea/eliberarea personalului întreprinderii se declară în termen de 10 zile prin formularul IRM19. Cum urmează să procedăm în cazul declarării acestor persoana, dacă: – nu avem un contract de muncă încheiat; – unele persoane lucrează de la o zi până la câteva zile sau ocazional, în decursul lunii?

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.