Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Cabinetul de miniştri a aprobat în cadrul şedinţei de ieri un şir de modificări şi completări legislative privind reglementarea controlului de stat, transmis în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei (APCSP) şi a Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM).

Autoritățile își propun să simplifice evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale prin revizuirea modalității de evidență și calculare a amortizării acestora, precum și să actualizeze Catalogul mijloacelor fixe în vederea aducerii acestuia în concordanță cu realitățile economice. Acțiunile sunt prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Hotărârea cu privire la aprobarea Planului a fost în publicată în Monitorul Oficial din 13 septembrie 2019. Astfel, la compartimentul finanțe publice sunt incluse un șir de acțiuni ce țin de domeniul bugetar, impozite și taxe, politici și administrare fiscală, vamală, achiziții publice, control financiar public intern și salarizare în sectorul bugetar.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

Peste 400 de elevi și studenți din Chișinău, Bălți, Cahul și Ungheni au participat, în ultimele două luni, la sesiunile de informare organizate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu Expert-Grup, care desfășoară în comun proiectul de educație financiară „Învață! Dă sens banilor”. În cadrul întrunirilor, a fost testat nivelul de cunoaștere, în rândul tinerilor, a domeniului financiar-bancar. Una dintre concluzii relevă că aceștia posedă anumite cunoștințe teoretice, mai puțin însă competențe și aptitudini practice. Participanții au menționat că gestionarea banilor este cel mai important subiect referitor la finanțele personale și că ar dori să își dezvolte cunoștințele și aptitudinile financiare.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

La 03 iunie 2015, Inspecţia Financiară a emis Decizia nr. 27-08-11/195 cu privire la aplicarea sancțiunilor economice, prin care, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, s-a decis perceperea în bugetul de stat de la ÎM „Piaţa …” a venitului obţinut ilicit în sumă totală de 42 626 mii lei şi amenzii în acelaşi cuantum.

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Bilanțul contabil (Forma FD-041) constituie unul din formularele principale de raportare financiară, care conține informații referitoare la poziția financiară a statului, elementele de activ, datorii și valoarea netă a activelor instituțiilor la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte situații prevăzute de legislație. Acest formular reflectă particularitățile activității instituțiilor din toate sistemele bugetare, oferă informații necesare pentru luarea deciziilor de către toate categoriile de utilizatori și este elaborat cu respectarea cerințelor standardelor internaționale. Aspectele actuale cu privire la baza normativă, componența, termenii și conținutul rapoartelor financiare prezentate de către autoritățile din sistemul bugetar

Mâine, 23 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 261–268 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Un cetățean al RM activează, în baza unui contract individual de muncă, peste hotarele acesteia și regulat efectuează transferuri bancare unei persoane fizice ce se află în RM, în mărime ce depășește 100 000 lei anual. Urmează oare a fi impozitate suplimentar în RM transferurile date? Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit pentru sumele care sunt transferate, este necesar de a ține cont de principiile de bază pentru subiectul și obiectul de impunere.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Un proiect ce are drept scop modificarea Hotărârii Guvernului nr.657/2009 în partea ce ține de excluderea prevederilor referitoare la cabinetul secretarului general al Guvernului, este propus spre consultare de Cancelaria de Stat.